În perioada anilor 1945-1946, în toată țara, s-a desfășurat o adevărată „vânătoare de vrăjitoare''. Azi, pe scurt, vă prezentăm cazul lui Feri Rónnay, cu mențiunea că nouă, acum, ni se pare amuzant, însă pentru reputatul antrenor părea mai degrabă o tragedie, sau putea să fie.

Unii își rezolvau divergențele denunțându-si adversarii, oponenții, autorităților acuzându-i de colboraționism cu naziștii, iar antisemitismul era subiectul cel mai des întâlnit. Se plăteau polițe! Comuniștii, în general, au luat lucrurile în serios și s-a lăsat cu arestări numeroase. Așadar, în aceeași perioadă, ca mulți alții, a fost acuzat de activități antisemite și reputatul antrenor Francisc Rónnay. Acesta, de profesie era electrician. Însă după cum afirmau contemporanii, dacă la fotbal se pricepea ca nimeni altul, ca meseriaș nu făcea două parale, nimeni nu s-ar fi încumetat să-l lase să repare vreo „siguranță'' ca să nu provoace un scurt-circuit și să dea foc la casă. La „ora răfuielilor'' s-au găsit unii care l-au acuzat, nici mai mult nici mai puțin, că ar fi inventat un soi de „scaun electric'' pe care erau așezați evreii bogați în beciurile Siguranței din Oradea ca să mărturisească unde au dosit aurul și bijuteriile! S-a ajuns până acolo că a fost dus la București pentru cercetări. Dar, în cele din urmă, s-a tras în mod firesc concluzia că totul a fost o simplă înscenare, o acuzație nefondată. În lipsă de dovezi probabil că autoritățile au ajuns la părerea că un „electrician'' ca antrenorul Rónnay, care nu era în stare să repare un comutator, era greu de crezut că ar fi capabil să inventeze un ditamai scaunul electric...! Dar Feri-bácsi va părăsi dezamăgit Oradea și va lua și el drumul Clujului, unde plecaseră deja câțiva jucători orădeni, ajungând pentru o perioadă scurtă antrenorul echipei Ferar Cluj. A fost încă o dovadă că la Oradea (în țară) în acea perioadă continua o răfuială absurdă și se reglau conturi, datorii vechi, profitându-se de obtuzitatea noii orânduiri care se instala la putere în acele zile.

 

Cariera de jucător

Echipe de club:

1912-1920 AMEFA Arad (juniori)

1920-1935 CAO/NAC Oradea (în Divizia A, perioada 1932-1935, a jucat 20 meciuri marcând 16 goluri)

1935-1936 Craiovan Craiova (''B'')

1936-1937 CAO/NAC Oradea (meciuri 4 / 3 goluri)

1937 Electrica Oradea

1934-1935 Vicecampion al României cu CAO/NAC Oradea

1932-1937 a jucat în Divizia „A'' în 34 de partide înscriind 19 goluri

Echipa națională:

1922-1932 România - (8 selecții / 3 goluri)

 

Cariera de antrenor

Echipe de club:

1936-1937 CAO/NAC Oradea

1937-1939 Electrica Oradea

1940-1944 CAO/NAC Oradea

1945-1946 CFR-Crișana Oradea

1946-1947 Dermata Cluj

1947 Rapid București

1948-1949 CSM Mediaș

1950-1951 CCA Steaua București

1952 CAC Câmpulung Moldovenesc

1953-1954 CCA Steaua București

1954-1959 Rapid București

1961-1962 Crișana (CAO/NAC) Oradea

1962-1964 Mureșul Târgu Mureș

1942-1943 Vicecampion al Ungariei (NB I) cu CAO/NAC Oradea

1943-1944 Campion al Ungariei (NB I) cu CAO/NAC Oradea

1950 Câștigător al Cupei României cu CCA Steaua București

Echipa națională:

1947 antrenorul echipei naționale a României în 2 partide

Fragment din ''Istoria clubului de fotbal CAO/NAC Oradea''.