Luni seară, la Muzeul Ţării Crişurilor, a fost lansat oficial proiectul „Urmaşii Marii Uniri”, în cadrul unei recepţii la care au participat personalităţi ale judeţului, dar şi câţiva dintre descendenții delegaților bihoreni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1918.

 

Noul sediu al Muzeului Ţării Crişurilor a fost, luni seară, gazda recepţiei în cadrul căreia a fost lansat public proiectul iniţiat de eurodeputatul Emilian Pavel - „Urmaşii Marii Uniri”. Proiectul este implementat de către asociația cu același nume, înființată de europarlamentarul Emilian Pavel alături de alți tineri bihoreni în 2016, este finanțat din resursele asociației și se bucură de sprijinul a numeroși parteneri din Bihor, Cluj, Alba și București, și mai ales de contribuția voluntară a unui grup de 17 studenți ai Universității din Oradea - Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării. Printre oaspeţii prezenţi la eveniment s-au aflat secretarul de stat pentru românii de pretutindeni, Veaceslav Şaramet, consulul general al României la Gyula, Florin Vasiloni, episcopul greco-catolic de Oradea Virgil Bercea, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Ioan Mang, oameni de cultură, reprezentanţi ai partenerilor, ai mediului de afaceri, studenţi ai Universităţii din Oradea. De asemenea, au fost prezenţi câţiva dintre urmaşii delegaţilor bihoreni la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1918: preotul Nicolae Bordașiu, fiul preotului Gheorghe Bordașiu din Săbolciu; Victoria Breban, nepoata lui Teodor Popoviciu, delegat din Vârciorog; Ioan Adrian Maliţa, nepotul părintelui Nicolae Malița din Săbolciu; Maria Silvia Veronica Vancea, nepoata părintelui Gavrilă Iovan, din Husasău de Criș; Marius Horea Timiș, nepotul lui Alexandru Nicolae Popescu, notar din Lăzăreni; Dorina Ursente, strănepoata lui Ion Gliga din Peștera; Cătălina Ficuț, urmașa lui Gheorghe Chiș, din Burzuc; Ligia Mirișan, nepoata lui Gavril Chișbora din Chioag; Călin Corpaș, urmaş al lui Grațian Horgoș din Sînlazăr; Ana Martin, nepoata lui Petru Martin din Bălnaca; Alexandru Pop, nepot al lui Teodor Neș, delegat din Mădăras. Potrivit istoricului Viorel Faur, 105 delegaţi aleşi şi de drept din zona Bihorului au votat la Marea Adunare de la Alba Iulia. Însă urmaşii acestora se ridică, numeric, la câteva zeci de mii, susţine Emilian Pavel. „Dacă la început ne-am propus doar să îi identificăm, prin contribuţia partenerilor noştri am decis că vom scrie despre fiecare delegat câte o poveste personală, cu ce spuneau ei despre marele eveniment. Proiectul vrem să îl încheiem anul acesta, până pe 12 octombrie, când s-a semnat Declaraţia de la Oradea. Vom tipări probabil un volum, dar vrem întâi să le postăm poveştile şi să îi punem în legătură pe toţi cei care fac parte din acest arbore genealogic, să-i zic aşa. Ne-am bucura dacă urmaşii Marii Uniri ar avea un mesaj comun, aşa cum au avut strămoşii noştri, într-un fel de proiect de ţară”, a menţionat eurodeputatul bihorean. Urmaşii delegaţilor au vorbit, plini de emoţie, despre înaintaşii lor care au făcut istorie în 1918, iar consulul general al României la Gyula le-a mulţumit reprezentanţilor instituţiilor care sprijină eforturile pentru păstrarea sentimentelor româneşti „dincolo de graniţa trasată, la un moment dat, nefiresc”. „Din cadrul comunităţii istorice din Ungaria, unde noi depunem eforturi pentru menţinerea identităţii culturale, lingvistice, etnice şi religioase, suntem mândri că au fost 13 delegaţi la Alba Iulia. Au fost delegaţi de la Gyula, Micherechi, din alte localităţi. În acest moment nu am găsit înţelegere decât într-o singură comunitate şi vă cer, public, în această seară sprijinul, să putem să montăm la Cenadul unguresc, în judeţul Csongrad, o placă comemorativă în memoria preotului din acea localitate care a fost delegat la Marea Adunare Naţională”, a menţionat consulul Florin Vasiloni.

Prin acest proiect, organizatorii își propun să evidențieze şi rolul major al județului Bihor și al Oradiei în desfășurarea evenimentelor premergătoare Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, aceştia menţionând că „Declarația de Independență de la Oradea, semnată de către reprezentanții Comitetului Național Român la 12 Octombrie 1918 în casa avocatului Aurel Lazăr a făcut posibilă Marea Adunare Națională de la Alba Iulia și a făcut din Oradea, primul oraș al Unirii”. Proiectul a început să se concretizeze prin realizarea portalului www.urmasiimariiuniri.ro, pe care vor fi adunate poveştile-mărturii despre delegaţi, dar care va servi şi pentru a promova acţiunile partenerilor dedicate Centenarului, organizarea în comun de seminarii, conferinţe, dezbateri sau alte activităţi de promovare a Marii Uniri.