Printre fotbaliștii care au reprezentat sau reprezintă cu cinste Depresiunea Beiușului, numele lui Sandu Balaj, născut pe 3 mai 1971, în Ștei (fost Oraș Dr. Petru Groza, în acea perioadă), este unul aparte. „Sportul rege” a fost un adevărat „magnet”, care l-a atras în permanență, propulsându-l până pe prima scenă fotbalistică a țării.

Categoric, a puncta, în doar câteva fraze, din realizările acestui împătimit a balonului rotund care a avut ca principal țel „Măria sa fotbalul” este o misiune destul de complicată, dar discuția la care a fost provocat s-a materializat din toate punctele de vedere, amatorii de statistică putând să-și „cristalizeze” încă o pagină „scrisă” de Sandu Balaj pe dreptunghiul verde pe durata celor peste 35 de ani de activitate fotbalistică. Chiar plină activitate, deoarece este jucător legitimat la CSO Ștei, fiind unul dintre cei mai longevivi fotbaliști bihoreni care, încă, mai „calcă”, cu mult simț de răspundere, gazonul verde pe care îl iubește necondiționat.

A jucat în prima divizie a țării

După terminarea claselor primare în Vașcău își continuă studiile la Liceul Industrial Nr.2 din Ștei, iar prima legitimare fiind făcută la echipa de lângă „Apa Boiului”, Biharea Vașcău, la vârsta de 15 ani, unde a activat o scurtă perioadă deoarece a făcut „saltul” la echipa de seniori  din Ștei, Minerul, unde a avut șansa, ca la doar 17 ani, să joace un baraj de promovare pentru Liga a III-a, câștigat în dauna echipei Victoria Ineu, iar după buna evoluție din dubla manșă a fost transferat la Aurul Brad în Liga a II-a. În perioada stagiului militar, efectuat în Oradea, a jucat pentru Voința Oradea, revenind la Ștei, la Minerul. Un moment memorabil din viața acestui adevărat mijlocaș cu număr 8 (când pe vremuri erau respectate numerele de pe tricou conform postului) s-a înfăptuit prin transferul pe prima scenă fotbalistică a țării, la Politehnica Timișoara (în anul 1996) unde a avut evoluții apreciate. A jucat și pentru echipa fanion a județului nostru, FC Bihor, reușind cu aceasta promovarea în Liga a II-a. Echipele la care a activat de-a lungul carierei fotbalistice au mai fost West Petrom Pecica (Liga a III-a), CSM Reșița (II), Cetate Deva (II), Minaur Zlatna (II), fiind prezent în sezonul 2003-2004 la Minerul Ștei în Liga a III-a, când a încheiat sezonul pe locul 6, însă echipa nu a mai continuat din motive financiare, fiind practic desființată.

Prezent și pe banca tehnică

 Sandu Balaj este absolvent a IEFS Oradea, posedând ca antrenor Licența A, el având o vastă experiență la nivelul juniorilor, conducând mai multe grupe, dar a avut rezultate excelente la echipa din Liga a IV-a, Poiana Budureasa, cochetând cu podiumul acestei ligi atât timp cât a fost pe banca tehnică a acestei grupări.  O preocupare, permanentă, a fostului „optar” s-a derulat și pe micul dreptunghi verde unde, de ani buni, a pregătit (și pregătește) multe grupe de copii, mulți dintre aceștia făcând „pasul” spre echipele de seniori din Depresiunea Beiușului, și nu numai. Legat de acest aspect trebuie remarcat faptul că la finalul anului 2019 cu o grupă de mici fotbaliști, cu vârsta cuprinsă între 9-11 ani, de la CSO Viitorul Ștei a devenit campion interjudețean câștigând turneele organizate în județele Hunedoara, Alba și Bihor. Mai trebuie specificat aspectul că Sandu Balaj a antrenat și echipa de seniori a echipei CSO Ștei, unde, încă, atenție, este jucător activ, el fiind prezent pe lista marcatorilor în ediția de campionat 2019-2020, la vârsta de 48 de ani, fiind cel mai vârstnic jucător din județ din punct de vedere a reușitelor în porțile adverse. Din păcate, datorită pandemiei, fotbalul la nivel județean este întrerupt de peste un an de zile.

Interviu... „fulger”!

Cu câteva zile înaintea împlinirii celor 50 de ani, Sandu Balaj a răspuns la câteva întrebări „fulger”.

Reporter: Care a fost cea mai frumoasă amintire din cariera de jucător, dar și decepție?

Sandu Balaj: Au fost foarte multe, dar în special aș remarca apariția pe prima scenă fotbalistică a țării (Poli Timișoara-n.r). Ca decepție este faptul că observ zilnic că pe timp ce trece tinerii nu mai pun accent pe sport, în general. Acest aspect nu îmi dă încredere în viitor, mai ales în orașele mici.

 R: Echipa la care te-ai simțit cel mai bine?

S B: La toate echipele am avut satisfacții, însă, cel mai bine m-am simțit la Minerul Ștei.

R:  Cum vezi  fotbalul pe plan județean  după perioada asta de întrerupere?

S B:  Va fi un impact destul de negativ deoarece lunga perioadă de întrerupere va lăsa „urme” adânci, din toate punctele de vedere.

R: De ce ar fi nevoie ca Șteiul să ajungă în Liga a III-a, dar mai ales vezi posibil acest lucru în următorii ani?

S B: În primul rând, evident, de potența financiară. Va fi foarte greu deoarece jucătorii crescuți de clubul nostru (CSO Ștei) la terminarea liceului, majoritatea, pleacă la facultăți în orașele mari și îi pierdem după ce i-am format. În privința unei echipe de Liga a III-a, aici mediul privat are un cuvânt greu de spus în susținerea unei echipe care se dorește a avea performanță.

R: Când vei organiza meciul de retragere?

S B: Mai în glumă, mai în serios, acum după atâția ani petrecuți pe terenul de fotbal, o viață practic, ar fi nedrept să trădez „sportul rege” atât de... devreme. Poate peste vreo 15 ani, când voi împlini o jumătate de secol de fotbal o să mă gândesc la acest aspect.

După cum îi cunoaștem ambiția lui Sandu Balaj suntem convinși că așa va fi, mai ales că el a fost întotdeauna un adevărat luptător, țintind în permanență doar victoria. Acum la ceas aniversar ne raliem și noi felicitărilor primite de acesta urându-i „La Mulți Ani” și multă fericire alături de soția Simona, împreună cu Giulia și Eva, cele două fetițe.