De la începutul acestui an, colectarea separată a textilelor utilizate a devenit obligatorie la nivelul UE, inclusiv în România, însă ţara noastră este departe de a avea o infrastructură pregătită pentru a ridica gradul de colectare care astăzi este cu mult în urmă faţă de ţările din vest.

În multe localităţi, mai ales din mediul rural, încă se discută modul în care această colectare va fi realizată, în timp ce în oraşele mai mari, oamenii nu sunt deloc impulsionaţi în a colecta selectiv hainele pe care nu le mai pot folosi pentru că nu au puncte de colectare la îndemână, scrie Ziarul Financiar, citat de Mediafax.
„Sunt unele localităţi care au început colectarea separată a cu mult înainte de data limită stabilită prin lege (1 ianuarie 2025). Multe altele încă nu s-au organizat. Fiecare localitate colectează separat textilele după propriile reguli. Nu există recomandări de semnalistică, cod de culoare sau tipuri de containere care să uniformizeze modul de colectare la nivel naţional“, explică Mihail Tănase, specialist comunicare pentru proiectul Harta Reciclării.
El adaugă că textilele sunt colectate în anumite perioade de către unele primării, pot fi lăsate la containere dedicate sau pot fi duse la centrele de aport voluntar, alături de alte tipuri de deşeuri (din construcţii şi demolări, voluminoase, vegetale, de echipamente electrice şi electronice etc.)
Obligativitatea de a colecta textile a devenit obli­gatorie începând de la 1 ianuarie, iar datele de la Asociaţia Română pentru Reutilizare şi Reciclare Textile (ARETEX) arată că românii colectează 0,5-0,7 kg de persoană, faţă de media ţărilor vestice, de până la 16 kg de persoană anual.