Expoziţia nonconformistă şi de-a dreptul provocatoare pentru unii, prea devreme dedulciţi la democraţia noastră originala, având titlul Oraşul Oradea în regimul comunist, realizată de fostul fotoreporter de la ziarul Crisana şi apoi tehnician criminalist cu inovaţii deosebite în domeniul criminalisticii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, Nicolae Meseşan.

La catedrala greco-catolică Sfântul Nicolae din Oradea a fost comemorată, azi, trecerea în nefiinţă a lui Iuliu Maniu, bărbat de stat şi martir al neamului. Liturghia şi Slujba Parastasului a fost oficiată de către Preasfinția Sa Virgil, episcopul greco-catolic de Oradea, împreună cu un sobor de preoți.

Şase decenii de politică sub doi împăraţi austro-ungari, trei regi ai României, un dictator militar şi un regim străin, bolşevic, impus cu forţa armelor. O carieră neobişnuită a unui om excepţional care nu şi-a trădat niciodată principiile, a crezut până în ultima clipă cu tărie în superioritatea democraţiei parlamentare şi a drepturilor umane faţă de orice tip de dictatură. Pe 5 februarie se împlinesc 68 de ani de la moartea lui Iuliu Maniu în temniţa din Sighet.

Trupele ungare au fost dezarmate în totalitate, iar românii iau măsuri pentru reînceperea aprovizionării cu alimente a capitalei maghiare. Kun Béla şi alţi membri ai guvernului bolşevic fug în Uniunea Sovietică, prin Austria, cu acte false. Liderul bolşevic ungur va rezista în URSS până în 1938, anul marii epurări, când va fi executat din ordinul lui I.V. Stalin.

La sfârşitul lunii iulie 1919, trupele române au aruncat peste râul Tisa toate forţele bolşevice ungare şi stabiliseră câteva capete de pod. S-au efectuat mai multe manevre care să dezorienteze inamicul în privinţa locului ales pentru traversarea râului de către grosul trupelor.

Acest episod a intrat în folclor, chiar dacă în perioada comunistă istoria războiului româno-ungar din 1919 a fost interzisă. Relatarea este făcută de generalul Marcel Olteanu, comandantul trupelor româneşti care au eliberat nordul ţării, Maramureşul istoric şi părţi din Galiţia. Generalul Olteanu a fost guvernator al Budapestei în perioada august-noiembrie 1919.

În momentul declanşării ofensivei ungare din 20 iulie 1919, Comandamentul Trupelor din Transilvania (CTT), dispune forţele disponibile în două eşaloane, de-a lungul Tisei, de la Csap (Chop, în Ucraina), până la confluenţa cu Mureşul, un front lung de peste 300 km.

La 7 iunie 1919, Conferinţa de Pace de la Paris somează Ungaria „să înceteze imediat atacurile împotriva cehoslovacilor, în caz contrar, guvernele aliate şi asociate sunt ferm hotărâte să recurgă la măsuri extreme pentru a sili Ungaria să înceteze ostilităţile şi să se conforme voinţei nestrămutate a Aliaţilor”.

Pe data de 10 mai au început atacul asupra trupelor cehoslovace, iar pe 20 mai ofensiva era generală pe întreg frontul. Este ocupat oraşul Miskolc, trupele cehoslovace bat în retragere şi cer ajutor românilor, care întăresc capul de pod de la Tokaj.

În primăvara anului 1919 trupele române au ocupat aliniamentul Hust-Satu Mare-Carei-Oradea-Salonta, aprobat de forţele aliate la Paris, dar au fost nevoite să-şi continuie înaintarea până la râul Tisa. Regimul bolşevic ungar se manifesta în continuare agresiv, regrupându-şi forţele în vederea unui atac. În estul României, în Basarabia, situaţia devenea primejdioasă, Armata Roşie ajungând la Nistru.