„În toamna anului 2022, am găsit în arhiva Fundației Corneliu Coposu câteva documente istorice de mare importanță, pe care am decis să le publicăm”, scrie Ion-Andrei Gherasim, preşedintele Fundaţiei Corneliu Coposu. Primul dintre aceste documente a fost oferit şi ziarului Crişana spre publicare.
„Pe mine nu reuşesc să mă intimideze, eu de la calea mea nu mă abat, eu de la hotărârile mele nu mă schimb, eu ce cred că este bine pentru ţară şi neam, asta fac”. (Iuliu Maniu) Pe 8 ianuarie 2023 s-au împlinit 150 de ani de la nașterea lui Iuliu Maniu, lider al românilor din Transilvania și mare om de stat al României.
De la cazul Giordano Bruno avem dovada că pentru nişte idei geniale poţi să-ţi pierzi viaţa într-un mod înfiorător. Hitler şi Goebbels au lăsat posterităţii dovada unui geniu malefic care a provocat suferinţe de neînchipuit în numele unor idei sinistre. În lagărul comunist moşit de Stalin nu zburau decât idei marxist-leniniste, dar şi cu ele lipite pe frunte puteai ajunge rapid în puşcărie sau în faţa plutonului de execuţie.
Am aşteptat cu o curiozitate reţinută discursul lui Orbán Viktor, pariind în sinea mea că nu va adăuga prea multe la teoria populistă pe care o livrează de ani buni şi care îi asigură, iată, o îndelungată domnie şi o bună imagine în ţările vecine unde trăiesc minorităţi maghiare. M-aş fi declarat însă uluit dacă un singur lider mioritic ar fi reuşit să-i dea o replică pe măsură.
Este principala purtătoare de cuvânt a Societății Cultural-Patriotice „Avram Iancu” - Filiala Oradea. Primul număr a văzut lumina tiparului în anul 2013, pentru ca din 2017 să apară cu regularitate în fiecare an.
Au trecut aproape trei luni de când Putin a dezlegat câinii războiului ce devastează Ucraina în numele „denazificării”, o minciună în stilul propagandistic al celui de-Al Treilea Reicht. La parada reinventată de 9 mai din Piaţa Roşie, liderul de la Kremlin nu a făcut nicio declarație care să-i anunţe intenţiile viitoare, o situaţie mult mai periculoasă decât declararea oficială a războiului în Ucraina.
Războiul din Ucraina nu este al Rusiei, îi aparţine în totalitate lui Vladimir Putin şi viziunii lui deformate despre istorie şi realitate. Asemeni altor dictatori din istorie, nu a permis nimănui din cercul de apropiaţi pe care se sprijină să-l contrazică vreodată. Modelul său din suflet este un criminal oţelit în rele, pe care l-a reabilitat în ultimii ani de domnie peste Rusia.
Trupele ungare au fost dezarmate în totalitate, iar românii iau măsuri pentru reînceperea aprovizionării cu alimente a capitalei maghiare. Kun Béla şi alţi membri ai guvernului bolşevic fug în Uniunea Sovietică, prin Austria, cu acte false. Liderul bolşevic ungur va rezista în URSS până în 1938, anul marii epurări, când va fi executat din ordinul lui I.V. Stalin.
La sfârşitul lunii iulie 1919, trupele române au aruncat peste râul Tisa toate forţele bolşevice ungare şi stabiliseră câteva capete de pod. S-au efectuat mai multe manevre care să dezorienteze inamicul în privinţa locului ales pentru traversarea râului de către grosul trupelor.
Acest episod a intrat în folclor, chiar dacă în perioada comunistă istoria războiului româno-ungar din 1919 a fost interzisă. Relatarea este făcută de generalul Marcel Olteanu, comandantul trupelor româneşti care au eliberat nordul ţării, Maramureşul istoric şi părţi din Galiţia. Generalul Olteanu a fost guvernator al Budapestei în perioada august-noiembrie 1919.
