„În toamna anului 2022, am găsit în arhiva Fundației Corneliu Coposu câteva documente istorice de mare importanță, pe care am decis să le publicăm”, scrie Ion-Andrei Gherasim, preşedintele Fundaţiei Corneliu Coposu. Primul dintre aceste documente a fost oferit şi ziarului Crişana spre publicare.
„Pe mine nu reuşesc să mă intimideze, eu de la calea mea nu mă abat, eu de la hotărârile mele nu mă schimb, eu ce cred că este bine pentru ţară şi neam, asta fac”. (Iuliu Maniu) Pe 8 ianuarie 2023 s-au împlinit 150 de ani de la nașterea lui Iuliu Maniu, lider al românilor din Transilvania și mare om de stat al României.
De la cazul Giordano Bruno avem dovada că pentru nişte idei geniale poţi să-ţi pierzi viaţa într-un mod înfiorător. Hitler şi Goebbels au lăsat posterităţii dovada unui geniu malefic care a provocat suferinţe de neînchipuit în numele unor idei sinistre. În lagărul comunist moşit de Stalin nu zburau decât idei marxist-leniniste, dar şi cu ele lipite pe frunte puteai ajunge rapid în puşcărie sau în faţa plutonului de execuţie.
Am aşteptat cu o curiozitate reţinută discursul lui Orbán Viktor, pariind în sinea mea că nu va adăuga prea multe la teoria populistă pe care o livrează de ani buni şi care îi asigură, iată, o îndelungată domnie şi o bună imagine în ţările vecine unde trăiesc minorităţi maghiare. M-aş fi declarat însă uluit dacă un singur lider mioritic ar fi reuşit să-i dea o replică pe măsură.
Este principala purtătoare de cuvânt a Societății Cultural-Patriotice „Avram Iancu” - Filiala Oradea. Primul număr a văzut lumina tiparului în anul 2013, pentru ca din 2017 să apară cu regularitate în fiecare an.
Au trecut aproape trei luni de când Putin a dezlegat câinii războiului ce devastează Ucraina în numele „denazificării”, o minciună în stilul propagandistic al celui de-Al Treilea Reicht. La parada reinventată de 9 mai din Piaţa Roşie, liderul de la Kremlin nu a făcut nicio declarație care să-i anunţe intenţiile viitoare, o situaţie mult mai periculoasă decât declararea oficială a războiului în Ucraina.
Războiul din Ucraina nu este al Rusiei, îi aparţine în totalitate lui Vladimir Putin şi viziunii lui deformate despre istorie şi realitate. Asemeni altor dictatori din istorie, nu a permis nimănui din cercul de apropiaţi pe care se sprijină să-l contrazică vreodată. Modelul său din suflet este un criminal oţelit în rele, pe care l-a reabilitat în ultimii ani de domnie peste Rusia.
După consumarea momentului de la 1 Decembrie 1918, lucrurile în provinciile româneşti din defunctul imperiu „chezaro-crăiesc” nu s-au aşezat de la sine. Dimpotrivă, proclamarea independenţei Ungariei faţă de Dubla Monarhie a sporit tensiunile politice şi etnice. Înaintarea armatei române în Transilvania s-a desfăşurat în câteva etape, care au culminat cu ofensiva românească din aprilie 1919 şi ocuparea Budapestei.
Consiliul Naţional Român Central a publicat în 18 noiembrie 1918 manifestul Către popoarele lumii - în ediţie trilingvă (română, engleză şi franceză), inspirat din Declaraţia de independenţă a Statelor Unite ale Americii. Pe cuprinsul defunctului imperiu erau răspândiţi însă mii de soldaţi români, care trebuiau aduşi acasă.
În tulburata lună octombrie 1918, luna prăbuşirii politico-militare a Dublei Monarhii, Viena a reprezentat principalul centru de întretăiere a şuvoaielor de soldaţi care se revărsau dinspre fronturi, în special de pe cel italian. Aici luptaseră foarte mulţi români ardeleni, iar gruparea militară ce se constituia la Viena trebuia organizată şi trimisă legal, înarmată, în Transilvania.
