* Judeţul Bihor are 499.209 hectare de teren agricol, suprafaţă din care 320.953 hectare reprezintă teren supus degradării. * Cele mai mari suprafeţe sunt afectate de acidifiere şi de sărăturare. * Alunecările de teren se manifestă pe 2263 hectare, iar fenomenul de eroziune a solului, pe o suprafaţă de 2000 hectare. * Excesul de apă duce în suferinţă peste 5600 de hectare. Datele statistice de care dispunem nu reprezintă un secret, ci o ilustrare a stării de sănătate a terenului agricol din Bihor. Cu cât activităţile economice generatoare şi de efecte nefaste asupra solului nu vor fi completate de activităţi menite redării şi păstrării sănătăţii pământului, cu atât mai mult se contribuie la deteriorarea terenurilor agricole, proces generat şi de factori naturali. Iar impactul asupra mediului are răbufniri, pentru că orice pe lumea aceasta se plăteşte (nu neapărat în lei, dolari, euro...). Să zăbovim, aşadar, fără a fi melodramatici, asupra "oglinzii" în care se reflectă, prin date statistice, starea terenurilor agricole din Bihor. Judeţul nostru are 499.209 hectare suprafaţă agricolă, din care terenul arabil reprezintă 308.412 hectare, 183.125 hectare de păşuni şi fâneţe, 2111 hectare cu viţă-de-vie, iar livezile ocupă o suprafaţă de 5561 hectare. Cât priveşte inventarierea terenurilor degradate din Bihor (inclusiv a celor cu deficit de elemente nutritive), suprafaţa lor totală este de 320.953 hectare, ceea ce înseamnă aproximativ 75% din suprafaţa agricolă a judeţului. Fie şi pentru ştiinţa cititorului obişnuit, nu doar a specialiştilor, să reţinem că ponderea terenurilor supuse procesului de degradare o reprezintă terenurile cu soluri acide - total 270.882 hectare, acidifiere ce afectează în grade diferite aceste soluri: slab acide, pe 129.298 ha; moderat acide, pe 118.716 ha; puternic acide, pe 22.868 ha. Există, totodată, şi aproape 40.000 de hectare cu soluri afectate de sărăturare, dintre care moderat şi puternic sărăturate înseamnă 1300 de hectare. La acest prim "tablou" să mai adăugăm existenţa a 2263 de hectare de terenuri degradate datorită alunecărilor, cât şi alte 2001 hectare terenuri afectate de eroziuni, iar excesul de apă (zic statisticile) contribuie la degradarea a 5677 hectare. Şi cum parcă nu ar fi suficient atât, apar alţi factori perturbatori, încât să-şi pună amprenta grav în degradarea altor suprafeţe de teren agricol. De pildă, exploatările miniere (Popeşti-Voivozi), balastierele (Oradea, Sântion, Girişu de Criş, Ineu de Criş, Tileagd) sau carierele (Criştior, Betfia, Urviş, Cărpinet). Efectul, degradarea, prin astfel de activităţi, a unei suprafeţe de 29 hectare teren agricol. Să mai adăugăm 55 hectare degradate datorită haldelor (Oradea, Sânmartin, Dobreşti, Nucet), alte 58 hectare pe care "domnesc" depozitele de gunoaie (Oradea, Beiuş, Aleşd, Salonta, Tinca, Marghita, Ştei) şi 262 hectare - teren "înghiţit" de gropile de împrumut, plus 105 hectare degradate cu reziduuri petroliere (Schela Marghita şi Schela Suplacu de Barcău) şi avem, astfel, tabloul complet. Un tablou nu de privit, ci cu existenţa a aproximativ 65% din total suprafaţă teren agricol al Bihorului supus degradării. Ce e de făcut? Răspunsul aparţine numeroşilor reprezentanţi ai instituţiilor abilitate din judeţ.