Soluţii europene şi româneşti vizând agricultura din România şi din Bihor Primul eveniment major din acest an, la 25 de zile după aderarea României la Uniunea Europeană, organizat de Federaţia Patronilor Bihor, Agenţia BTL Design, Confederaţia Asociaţiilor de Afaceri împreună cu Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Bihor şi Consiliul Judeţean Bihor, a fost conferinţa economică având ca temă "Soluţii europene pentru agricultura din România". Evenimentul s-a derulat pe parcursul zilei de ieri, 25 ianuarie a.c., la Sala Belvedere a Hotelului Continental Oradea. Conferinţa economică de ieri a avut ca obiective să aducă informaţii utile întreprinzătorilor din domeniul agricol, specialiştilor, producătorilor agricoli şi să realizeze suportul necesar de comunicare între mediul economic şi cel politic, guvernamental, dar şi să faciliteze încheierea de noi contracte de afaceri. La această Conferinţă economică, printre invitaţi şi participanţi, au fost prefectul judeţului Bihor, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bihor, parlamentari, reprezentanţi ai unor instituţii bancare, reprezentanţi ai mai multor organizaţii patronale, producători agricoli, oameni de afaceri din Italia şi Ungaria, dar şi din mai multe judeţe din nord-vestul ţării. Evenimentul de ieri a fost onorat de prezenţa mai multor reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii, conduşi de Nicolae Flaviu Lazin - secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR). Teme şi soluţii postaderare În deschiderea Confierinţei economice, tema abordată s-a referit la "Agricultura din România - ce se va întâmpla după aderarea la UE". În cadrul celor trei plenare, s-au dezbătut , apoi, teme de mare interes pentru întreprinzătorii din agriculutură, cum ar fi: soluţii pentru dezvoltarea activităţilor agricole, soluţii de finanţare bancară, de finanţare din fonduri europene, soluţii de organizare şi eficientizare a activităţii, strategii de dezvoltare a agriculturii în perioada postaderare, dar şi despre armonizarea cu piaţa europeană a zootehniei româneşti, oportunităţi de penetrare a pieţei europene, organizarea comună de piaţă şi mecanisme de piaţă în agricultură. Reforme şi susţinere financiară Cum avea să remarce dl. Nicolae Flaviu Lazin, secretar de stat la M.A.P.D.R., până la aderarea României la UE s-au făcut pentru agricultura românească şi spaţiul rural o serie de reglementări "chiar rapide, abrupte, pentru a ne conecta cât mai repede la politica agricolă comună", cum ar fi: încadrarea în reguli de producţie şi de circulaţie a mărfurilor, stabilirea şi definitivarea cotei de lapte, introducerea sistemului de clasificarea a carcaselor de carne de porc (şi va fi şi pentru carnea de bovine). Vor urma şi alte reglementări. Această nouă ecuaţie pentru agricultori trebuie şi va fi susţinută financiar, iar soluţii există. România a intrat, deja, într-un sistem bugetar UE de susţinere, prin: plăţi directe şi investiţii de 440 milioane euro, prin plăţi naţionale complementare de 500 milioane euro şi prin plăţi de dezvoltare rurală, în valoare de 600 milioane euro. "Acest sistem de susţinere financiară din fonduri de dezvoltare rurală vor schimba complet faţa agriculturii româneşti, inclusiv în Bihor" - remarca dl. Nicolae Flaviu Lazin. O schimbare care să ne permită să putem face faţă presiunii concurenţiale deosebite, dar este nevoie, în primul rând, să existe şi logistica, şi ştiinţa de absorbţie a acestor fonduri şi realizarea de investiţii eficiente pentru modernizarea, de pildă, a fermelor, a zonei rurale. Dezvoltarea serviciilor conexe Organizarea economică este printre priorităţi, iar în viitorii ani, a afirmat dl. Nicolae Flaviu Lazin, economia rurală românească va rămâne, preponderent, agricolă. Pe lângă dezvoltarea altor activităţi conexe agricultorii (meşteşuguri, agroturism), recomandabil este orientarea spre dezvoltarea unor servicii specializate - de mecanizare, chimizare, recoltare şi procesare fructe, de depozitare, comercializare, procesare, dar şi pentru dimensionarea optimă a unor unităţi de producţie şi de procesare viabile pentru competitivitatea agriculturii româneşti sau a unor sectoare productive. Concomitent cu organizarea economică, s-a reluat la Conferinţă, este necesară şi organizarea profesională (cooperarea) la un nivel superior, iar consiliile pe produs să nu fie abandonate. Mai mult, se anticipează crearea unor oficii pe produs - aşa cum acestea sunt bine articulate şi eficiente în Franţa.