Anul 2007 nu a fost unul tocmai rău pentru educaţia preuniversitară care a beneficiat de investiţii majore în infrastructură. În acelaşi timp, unele investiţii au fost făcute fără cap, iar multe dintre problemele sistemului s-au făcut simţite din nou.

Peste 20 de milioane euro pentru infrastructura şcolară

Anul 2007 a avut parte de mai multe premiere pentru învăţământul românesc, printre care afişarea subiectelor pentru bacalaureat şi teste naţionale pe Internet împreună cu toate variantele de examen. De asemenea, o noutate notabilă rămâne şi susţinerea tezelor cu subiect unic, care în al doilea semestru al anului şcolar 2006-2007 a reprezentat un experiment pentru înlocuirea Testelor naţionale. Înainte de începerea noului an şcolar a fost anunţată şi înlocuirea Testelor naţionale cu rezultatele la tezele cu subiect unic, semn că ministerul consideră că experimentul a avut rezultatul scontat. Anul 2007 a fost foarte bogat pentru investiţiile în infrastructura şcolară, numai judeţul Bihor primind fonduri de peste 20 de milioane de euro pentru modernizarea şi reamenajarea şcolilor. Cu toate acestea, microbuzele promise la începutul anului, 25 la număr, nu au sosit nici până la acest moment, şi cel mai probabil vor sosi în luna februarie.

Investiţii fără rost, şcoli neautorizate şi conduceri detaşate

Cu toate că a fost un an bogat în fonduri primite, asta nu înseamnă că au lipsit investiţiile aiurea, făcute doar de dragul de a construi. Un exemplu elocvent este noua şcoală din Călătani, comuna Tileagd, unde au fost cheltuiţi prea mulţi bani pentru ridicarea unui edificiu destinat unui număr de 18 elevi şi preşcolari, în condiţiile în care, cu aceleaşi fonduri, puteau fi achiziţionate mai multe microbuze şi s-ar fi asigurat transportul şcolarilor în centrul de comună. O altă problemă cu care s-a confruntat învăţământul bihorean a fost ordinul privind desegregarea rromilor, experiment care a eşuat lamentabil la şcoala din Ineu. Acolo au fost create mai multe probleme decât înainte de emiterea ordinului şi, pe deasupra, au fost create mari tensiuni între cadrele didactice, pe de o parte, şi conducerea şcolii şi reprezentantul Fundaţiei Ruhama în zonă, pe de altă parte. Investiţiile realizate în infrastructura şcolară au fost masive, dar totuşi, la începutul anului şcolar, în judeţul Bihor mai erau foarte multe şcoli care nu erau autorizate din punct de vedere igienico-sanitar, inspectorii sanitari fiind nevoiţi, la aproape toate controalele, să stabilească noi termene pentru remedierea unor deficienţe. Însă, noul an şcolar a adus modificarea modalităţii de admitere în licee şi şcoli de arte şi meserii, Testele naţionale devenind istorie. O altă telenovelă a educaţiei din Bihor s-a derulat în jurul ocupării posturilor de director declarate vacante. Pentru ocuparea locurilor vacante din mediul rural a fost organizat chiar şi un concurs, dar candidaţii care au reuşit să obţină un astfel de post s-au situat sub jumătatea numărului de poziţii vacante. Dacă în cazul funcţiilor de director din mediul rural a fost organizat un concurs, pentru posturile din mediul urban nici pomeneală. Ministerul a blocat şi deblocat posturile după bunul plac, astfel că la acest moment două treimi din posturile de director sunt ocupate prin detaşare.

Scandal sexual cu iz de răzbunare

În acest an, o poveste a atras atenţia tuturor, protagoniştii fiind fostul director al şcolii din Sânmartin, Dorin Chifor, şi medicul Elena Ardelean, cea din urmă depunând sesizări atât la Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor, cât şi la Poliţie, prin intermediul cărora îl acuza pe profesorul Chifor că ar avea comportament neadecvat şi chiar cu tentă sexuală faţă de elevele sale. Sesizările doctoriţei au făcut ca două anchete să fie demarate aproape în paralel, ambele avându-l ca subiect pe profesorul din Sânmartin. Dorin Chifor şi-a susţinut nevinovăţia încă de la început, nevinovăţie confirmată şi de anchetele Poliţiei şi de cele ale IŞJ Bihor. Ambele cercetări au relevat că nu există dovezi care să susţină acuzaţiile aduse de medicul Elena Ardelean. Se pare că medicul ar fi apelat la aceste acuze pentru a-l discredita pe profesorul Chifor, acesta din urmă declarând că sunt metode de răzbunare pentru că ar fi stricat unele afaceri ale fiului doctoriţei.

Aşadar, anul 2007 a fost unul destul de încărcat pentru învăţământul românesc, implicit pentru cel bihorean. Între invesţiile masive şi problemele de care s-a lovit învăţămâtul românesc, şi şcolile vor fi nevoite să afişeze o nouă faţă în anul ce urmează, pentru ca în viitorul apropiat să obţină statutul de şcoli europene, iar astfel studiile efectuate în ţară să fie recunoscute pe teritoriul Uniunii Europene.