Premierii României şi Ungariei, Adrian Năstase şi Peter Medgyessy, au semnat, ieri, la Palatul Victoria, acordul privind aplicarea Legii statutului maghiarilor din statele vecine Ungariei. Adrian Năstase a declarat că semnarea acestui acord şi corecta sa aplicare vor elimina o problemă ce persistă de peste doi ani pe agenda politică bilaterală. "Acordul reprezintă o victorie diplomatică importantă pentru România şi Ungaria, care au câştigat, astfel, împreună, încă o bătălie pentru Europa", a afirmat el. Acordul va fi dat publicităţii şi va fi discutat în Parlament, Guvernul urmând să îl susţină şi să justifice încheierea sa. Şeful Executivului a precizat că reconcilierea politică înseamnă şi o reconciliere cu trecutul, iar autorităţile române sunt decise să continue discuţiile, pe orice problemă existentă, inclusiv problema statuii de la Arad, care a constituit o temă de preocupare în ultima vreme. "Meritaţi premiul Nobel" Primul-ministru a declarat că au vut loc discuţii intense cu UDMR în ultimul timp şi se doreşte ca, până la sfârşitul lunii decembrie, să existe o soluţie convenabilă în ceea ce priveşte Parcul Reconcilierii. Cei doi premieri au mai discutat despre Fundaţia Gojdu, autostrada Bucureşti-Budapesta, interconectarea sistemelor de electricitate şi de distribuire a gazelor, punctele de fontieră şi transportul pe Dunăre. Năstase a precizat că a discutat, la Bruxelles, cu lideri ai Comisiei Europene despre semnarea acestui acord, iar aceştia s-au declarat bucuroşi că s-a ajuns la o soluţie "responsabilă" şi că ar fi spus: "Meritaţi premiul Nobel". Premierul ungar, Peter Medgyessy, a declarat că acordul privind Legea statutului răspunde intereselor celor două ţări, minorităţii maghiare şi aşteptărilor europene. El a mai precizat că, după o perioadă tensionată, în ultimul an şi jumătate, cele două guverne şi-au exprimat dorinţa de a realiza reconcilierea pentru care este nevoie de o politică pragmatică bazată pe respect reciproc. Medgyessy a mai spus că s-ar irosi o perspectivă istorică dacă nu s-ar reuşi reglementarea problemei legate de Statuia Libertăţii de la Arad. "A fost vorba despre o promisiune ce trebuie respectată, aşteptăm realizarea înţelegerilor anterioare", a precizat Medgyessy. El a adăugat că, deşi există persoane care gândesc altfel despre evoluţia relaţiilor între cele două ţări, el este un prim-ministru care ştie limba română şi nu-i este ruşine de acest lucru. Premierul ungar a rostit câteva cuvinte în româneşte, declarând că este un adept al înţelegerii şi că reconcilierea franco-germană este un exemplu pentru sfârşitul unor conflicte istorice şi începutul unei relaţii europene care a trebui să fie un exemplu pentru România şi Ungaria. De aceea trebuie amplasată Statuia Libertăţii la Arad şi de aceea este nevoie de un Parc de monumente care să reprezinte "interferenţele şi paralelismele istoriilor noastre", a mai spus Medgessy. Năstase a replicat că reconcilierea nu se realizează printr-unul, două sau trei parcuri, ci prin acorduri cum este cel semnat marţi, prin măsuri luate pentru minoritatea maghiară din România şi minoritatea română din Ungaria, minoritate care a scăzut cu 25% după 1990, şi prin proiecte economice de genul autostrăzii. Năstase a mai spus că agenda de discuţii româno-ungară este fixată de guvernarea anterioară de la Budapesta: Legea facilităţilor, statuia şi, mai recent, tema dublei cetăţenii, acordată pe criterii etnice. În ceea ce priveşte Statuia Libertăţii, Năstase a precizat că atenţia prea mare care se acordă monumentului celor 13 generali maghiari creează sentimentul că ar avea o altă semnificaţie decât comemorarea acestora. Dubla cetăţenie nu are fundament în dreptul internaţional Referitor la dubla cetăţenie acordată pe criterii etnice, Năstase a spus că aceasta nu are fundament în dreptul internaţional, iar reglementările Consiliului Europei şi Uniunii Europene nu sunt în favoarea unei astfel de soluţii. "E mai bine să vorbim despre cetăţenia europeană", a spus Năstase, adăugând că reprezentanţii minorităţii maghiare din Voivodina şi Ucraina au nevoie de cetăţenia ungară pentru a circula în spaţiul european, dar pentru cetăţenii maghiari din România această problemă este rezolvată deja. Şeful Executivului de la Bucureşti a mai spus că autostrada Bucureşti-Budaptesta va costa peste 2 miliarde de euro, iar pentru acest proiect există o parte din finanţare, o altă parte putând fi obţinută de la UE. "Lucrările ar putea începe la sfârşitul anului viitor", a precizat Năstase.