Edili arşi la buzunare! Campion la amenzi, primarul din Curăţele
Primarii din cinci comune bihorene - Curăţele, Roşiori, Budureasa, Mădăras şi Aştileu - au primit amenzi personale din partea Autorităţii Naţionale pentru restituirea proprietăţii, aceştia trebuind să scoată din propriile buzunare sume cuprinse între 10.000 şi 25.000 lei. Printre motivele care au stat la baza acestor decizii au fost întârzierile în punerea în aplicare a Legii 247/2005 şi a sentinţelor judecătoreşti definitive. Cea mai mare sumă, 25.000 lei, o are de plătit primarul comunei Curăţele, democratul Teodor Mocioran.
Subprefectul Traian Abrudan a anunţat că doi reprezentanţi ai Autorităţii Naţionale pentru restituirea proprietăţii s-au aflat în vizită în judeţul Bihor, aceştia verificând activitatea Comisiei judeţene, precum şi 11 comisii locale de punere în aplicare a Legii 247/2005. "La Comisia judeţeană nu au fost identificate probleme, în schimb, în ciuda tuturor recomandărilor făcute de Prefectură şefilor comisiilor locale, reprezentanţii Autorităţii Naţionale au descoperit cinci primării care nu şi-au făcut treaba", a declarat Abrudan. Cei doi reprezentanţi ai Autorităţii au decis să acorde amenzi personale şefilor comisiilor locale, adică primarilor din cele cinci localităţi. Astfel, primarul comunei Curăţele, Teodor Mocioran, a fost amendat cu 25.000 lei pentru întârzieri nejustificate în punerea în aplicare a Legii 247/2005. Acelaşi motiv a stat la baza amendării primarului comunei Roşiori, Kiss Iosif, acesta având de plătit 20.000 lei. Primarul comunei Budureasa, Vasile Budău, a fost sancţionat pentru neţinerea şedinţelor comisiei locale, trebuind să scoată din propriul buzunar 15.000 lei. Alţi doi edili şefi au fost penalizaţi cu câte 10.000 lei, pentru nepunerea în aplicare a unor sentinţe judecătoreşti definitive. Aceştia sunt primii gospodari ai comunelor Mădăras - Dan Tiurbe şi Aştileu - Ioan Cocoş. Acesta din urmă avea de pus în aplicare o sentinţă definitivă dată încă din anul 1998. Toţi cei cinci primari pot face contestaţii la aceste decizii. Alegerea localităţilor verificate s-a făcut în urma sesizărilor primite de Autoritatea Naţională pentru restituirea proprietăţii din partea cetăţenilor, dar şi pe baza semnalelor primite de la Prefectură cu privire la zonele în care sentinţele definitive nu sunt puse în aplicare. "Facem un apel tuturor persoanelor ale căror sentinţe nu au fost puse în aplicare să ne sesizeze. De asemenea, le cerem primarilor să urgenteze punerea în aplicare a acestor sentinţe şi să termine validările pe Legea 247. Am convenit cu reprezentanţii Autorităţii Naţionale să revină în Bihor pentru a identifica şi celelalte primării care nu-şi fac treaba", a afirmat subprefectul, care a precizat că mai sunt de rezolvat sute de cereri în zonele necooperativizate, existând probleme cu delimitarea terenurilor. Abrudan susţine că probleme vor mai fi înregistrate în zona Derna şi Şinteu, unde sunt sate de slovaci înfiinţate în jurul anului 1930, ale căror terenuri sunt revendicate de proprietarii din anul 1921, slovacii trebuind să dovedească faptul că au cumpărat terenul. Potrivit directorului Departamentului Juridic al Prefecturii, Alice Lupeş, terenul va rămâne în posesia actualilor proprietari, legea retrocedărilor făcând referire la situaţia terenurilor în anul 1945. Totodată, Alice Lupeş a mai precizat că cele mai mari probleme le ridică terenurile agricole, în cazul celor forestiere Direcţia Silvică, punându-i în posesie pe cei care şi-au dovedit dreptul de proprietari. În privinţa cererilor respinse de comisiile locale, şefa Departamentului Juridic a declarat că au fost depuse contestaţii la Comisia Judeţeană, însă aceasta a confirmat soluţiile date. Cei nemulţumiţi au dreptul să atace soluţia dată la Judecătorie. "Sunt cazuri de persoane care s-au adresat instanţei, însă au fost menţinute soluţiile date de comisiile locale şi cea judeţeană", a menţionat Alice Lupeş.
În altă ordine de idei, subprefectul Traian Abrudan a anunţat că, în şedinţa din această săptămână a Guvernului, va fi emisă hotărârea prin care Staţia de Cercetări Agricole din Oradea îi va rămâne în administraţie doar 53 de hectare de teren, restul urmând să fie cedat Comisiei locale Oradea pentru a putea valida toate cererile depuse. Administraţia Domeniilor Statului deţine şi alte terenuri în judeţul Bihor, cele mai multe fiind în zonele Oradea - Girişu de Criş şi Săcueni - Diosig.
Comentarii
Nu există nici un comentariu.