Absolvenţii claselor a VIII-a au susţinut, ieri, una dintre cele mai grele probe ale testelor naţionale, cea de matematică. Emoţiile au fost atât de mari, încât, încă din prima zi de examen, unii candidaţi au considerat oportun să se dea bătuţi, fără a-şi oferi şansa de a demonstra că pot depăşi cu brio acest hop important din viaţa de elev. În prima zi a testelor naţionale, la limba şi literatura română, în săli au fost prezenţi 7.170 de elevi, 90 dintre cei înscrişi renunţând, în ultimul moment, să participe la competiţie. Numărul absenţilor a crescut simţitor în cea de-a doua zi a testării naţionale, când emoţiile i-au cuprins pe elevii care au studiat în limba minorităţilor naţionale. Astfel, din totalul de 1.632 de înscrişi, s-au prezentat numai 1.332 (32 au renunţat să susţină proba la limba maghiară). Primele impresii ale candidaţilor cu privire la subiectele primite s-au schimbat de la o probă la alta. Astfel, în prima zi de concurs, aceştia ne-au declarat că subiectele au fost acceptabile şi că se aşteptau ca, dintre subiecte, să nu lipsească romanul şi scrisoarea. Proba de limbă maternă a ridicat candidaţilor un semn de întrebare, având în vedere complexitatea acesteia: "oare ce punctaj vom primi la partea de gramatică a lucrării?". Aşa cum spuneam, ieri, absolvenţii s-au "înfruntat" cu subiectele de la proba de matematică. Firesc, tracul a fost mult mai mare, mai ales că geometria, care, inevitabil, nu putea lipsi din această probă, a avut un grad ridicat de dificultate. Iniţial, în sălile de examen trebuia să se prezinte 7.170 de elevi, însă doi au renunţaţ, deşi au fost prezenţi la examenul de limba şi literatura română. Ceea ce face ca, până în prezent, numărul absenţilor de la testarea naţională să fie de 124. La ora 11.00, primii absolvenţi care au ieşit din sălile de examen (Elena Hăisan, Baratky Bea, Cătălina Balogh, Adina Albuţiu şi Adrian Bacter), repartizaţi să susţină testele naţionale la Şcoala cu clasele I-VIII "Oltea Doamna", ne-au dezvăluit că partea a doua a subiectului primit a fost foarte grea, atât la algebră, cât şi la geometrie. "Este adevărat, ultima parte, cea de geometrie, o problemă în plan şi spaţiu, a dat unele bătăi de cap copiilor. Însă, considerăm că scopul testelor naţionale nu este acela de a inhiba elevii, ci de a-i departaja într-o manieră cât mai corectă", a subliniat Florian Mieluţ, inspector de specialitate în cadrul Inspectoratului Şcolar Bihor. Azi, candidaţii vor susţine ultima probă a testelor naţionale, cea de istorie sau geografie.