Oamenii adevăraţi, oamenii mari sunt precum floarea de colţ: răsar şi înfloresc te-miri-unde, în cele mai neprielnice şi aride locuri, dând farmec şi lumină, frumuseţe nebunească toposului în care vieţuiesc. Ei aduc cerul mai aproape de pământ, îndumnezeiesc fiinţa şi creează oaze de rai şi de negrăită bună-voie şi omenie în colectivităţile pe care le slujesc şi cărora le dăruie prinosul lor de har şi devoţiune, de trudă şi bucurie a împlinirii. Ei sfinţesc locul şi dau consistenţă neţărmuritei energii umane. Un astfel de om a fost şi Toader Isăilă, pe care Cel Ceresc l-a chemat, în urmă cu şapte ani, în Grădinile Sale, pentru a le îngriji şi a le da faţă nouă, în acord cu vremurile. Căci Toader Isăilă era un specialist de clasă, un agronom cum puţini a cunoscut Bihorul! Pentru cei care l-au cunoscut, cuvintele sunt prea puţine şi neajutorate, lumina fiinţei lui fiind una cu totul aparte, desprinsă din limanul vrăjit al cerului înstelat şi din aurul lanurilor strălucind sub soarele şi roua dimineţii. Ne-am întâlnit şi împrietenit la începutul carierei sale, prin `62, în locul nostru de baştină - "municipiul" Bunteşti. Venise, proaspăt absolvent al Institutului de Agronomie din Timişoara, entuziast şi pus pe fapte mari, cucerind inimile celor din jur cu marea sa dragoste pentru pământ, pentru oameni şi animale, pentru lucrul bine făcut. Aici, ca şi ulterior, la Direcţia Agricolă Bihor, la Ministerul Agriculturii, Trustul IAS Timiş sau la Agrinsal Salonta, a impresionat prin performanţele obţinute, prin echilibrul, cultura şi vivacitatea de care dădea dovadă, Toader Isăilă fiind un magician şi un dascăl convingător, respectat şi preţuit de toată lumea cu care intra în contact. Indiscutabil, performanţa era dimensiunea întregii sale activităţi, a fiecărui gest pe care-l întreprindea. Era convins că împlinirea vine din ştiinţele agricole riguros aplicate, făcând un veritabil algoritm din echilibrul sectoarelor, din integrarea producţiei până la "închiderea lanţului" - optimul economic pe fiecare activitate în parte. Oriunde l-au purtat drumurile - SUA, Noua Zeelandă, Olanda, Austria, Ungaria, Franţa, Iugoslavia, Germania etc. - a croit afaceri în câştig pentru Agrinsal. Mărturie stau loturile experimental-demonstrative, câmpurile semincere, cirezile de Holstein, debuşeele pentru măturile de sorg, fabrica de bere, dotările cu maşini şi utilaje agricole ş.a., depistabile şi astăzi la Salonta. Dar, Toader Isăilă era şi un om de mare omenie. Un adevărat om prin şi pentru oameni. Prietenia era, pentru el, o a doua natură, o taină şi binecuvântare a vieţii, care-l făcea să-i primească şi să-i trateze pe toţi cei din jur cu aceeaşi unitate de măsură, indiferent de funcţii, indiferent de prestigiu social. Şi o făcea din adâncul sufletului lui mare şi generos, cu har pedagogic, dar, mai ales, cu har de om ales. Cu har de victorios (n. 9 mai 1941), mereu senin şi deschis spre marile întrebări şi răspunsuri ale vieţii şi muncii, ale încrederii în semeni. Până şi vorba lui Toader Isăilă răspândea blândeţe, înţelegere, dar şi fermitate. Era convingătoare. În plus, era impregnată de o cultură deosebită. Fiindcă Toader Isăilă citea. Citea mult. Cărţi şi presă de specialitate - de pe la noi şi, mai ales, din afară. Şi citea şi literatură bună. Probabil, dacă ar fi îmbrăţişat cariera de pedagog, ar fi fost un dascăl de excepţie. Catedra lui a fost, însă, câmpul. Ogorul. Fermele. Iar lecţiile sale au fost totdeauna de nota 10. De altfel, nu degeaba i se spunea "profesorul"!... De şapte ani, însă, Toader Isăilă (m. 11 octombrie 1998) îşi plimbă fiinţa prin Câmpiile Elizee, de unde ne urmăreşte cu înţelegere şi gând curat. Altfel, de Ziua Recoltei, în aceste zile, am fi ciocnit o cupă de şampanie şi-am fi readus, de pe canavaua timpului, amintiri ale unei tinereţi şi vieţi cu totul şi cu totul aparte. Am fi croit planuri şi-am fi visat cu ochii deschişi... Dar n-a fost să fie! Totuşi, a fost odată... A fost odată un om extraordinar, Toader Isăilă, care a scris, cu dragoste şi devoţiune, cu competenţă şi profesionalism, o pagină de aur în agricultura Bihorului! Şi pe acest om, nici prietenii, nici timpul nu pot să-l uite...