* Şi noi vrem gaz ca la oraş! * Studiul de fezabilitate, un fel de praf în ochi pe care s-au dat bani grei * La Viişoara, ar trebui 1,4 milioane mc gaz * La Popeşti, valoarea investiţiei tinde la 40 miliarde lei. * De ce tace S.N. Petrom ? S-ar putea spune, fără a exagera foarte mult, că zona Marghita musteşte de gaz. Evident că este aşa, din moment ce acel marghitan, care nu are gaz în casă (apartament), nu are doar pentru că nu a vrut să-şi introducă. Prin urmare, Marghita este o localitate realizată din punctul de vedere al gazului. Oameni umblaţi la oraş, fie pe la copii, fie pe la servicii, sătenii din zonă s-au pătruns deplin - ca să spunem aşa - de avantajele gazului metan, adică ale focului fără lemne, cenuşă şi funingine. Şi pentru că de la a şti la a vedea şi mai apoi la a vrea nu e deloc cale lungă, sătenii localităţilor din jur s-au strâns ghem în poarta primăriilor şi nu şi-au mai slăbit primarii din chingi: Şi noi vrem gaz ca la oraş! Astfel şi-au exprimat dorinţa locuitorii comunelor Abram, Abrămuţ, Popeşti, Tăuteu - împreună cu cei ai tuturor satelor care le compun. Entuziasmul şi promisiunea angajării sătenilor în realizarea acestei tentante oportunităţi i-au îmboldit pe respectivii primari la acţiune. Nici unul nu şi-a dezamăgit consătenii şi electoratul, ba dimpotrivă, prin exemplu personal, s-au pus în fruntea listei contribuabililor, dovedindu-şi implicarea şi buna credinţă prin achitarea cotei părţi ce-i revenea. Să luăm, spre exemplu, cazul comunei Viişoara, unde primar este dl. Ludovic Szabo. Potrivit calculelor cuprinse în studiul de fezabilitate, localităţii în cauză i-ar trebui într-un an 1,4 milioane mc gaz. Într-o defalcare a sumelor de bani necesari, pe operaţiuni, tabloul ar arăta cam astfel: pentru conducte racord şi SRM, 688 milioane lei, pentru conducte de distribuţie, 2,9 miliarde lei, adică un total (cu organizare de şantier 4,5 la sută şi neprevăzute 5 la sută) de 3,9 miliarde lei (valori actualizate în mai 2001). Parte din aceşti bani s-au dat, numai că, din păcate, nimeni nu mai e în stare să dea nici un răspuns la întrebări precum: unde şi la cine sunt, dacă s-a plătit ceva cu ei şi dacă mai conteză cine răspunde de ei? Într-o situaţie mai mult sau mai puţin apropiată se află fiecare comună. Să luăm, de exemplu, comuna Popeşti. "Valoarea investiţiei în comuna noastră, în baza studiului de fezabilitate, este de 40 miliarde lei, iar localităţile în care s-ar introduce gazul ar fi şase din cele şapte sate ale comunei, respectiv Popeşti, Bistra, Varviz, Vărzari, Voivozi, Budoi", aflăm de la primarul Popeştilor, dl. Iosif Iuhaneac. "Pentru realizarea studiului de fezabilitate, fiecare din cele 800 de gospodării înscrise, a plătit, în anii 2001 şi 2002, câte 1,3 milioane lei. Cel care urma să se ocupe de realizarea lucrării, S.N.P. Petrom, prin reprezentanţii săi în teritoriu, ne-a asigurat că, într-un an sau doi, lucrarea va fi terminată. Au trecut deja cei doi ani, iar consătenii mă întreabă mereu, de fiecare dată când dau ochii cu mine. Eu ce să le răspund?", se întreba acelaşi primar. Nici primarul Nicolae Silaghi din Abram nu ştie ce să răspundă, după cum nu ştie nici cel al Abrămuţului, Baciu Barna. Şi totuşi, întrebăm noi, cine ştie unde sunt banii sătenilor şi cine va da seamă pentru devalorizarea lor şi neînceperea lucrării?