Ediţia a VIII-a - Paris 1924 Jocurile Olimpice găzduite de capitala Franţei s-au bucurat de mare succes, numărul ţărilor participante fiind mai mare ca oricând. O dată cu această ediţie, debutează în arena olimpică şi România, sub auspicii fericite, echipa naţională de rugby obţinând medaliile de bronz, prima din palmaresul ţării noastre la competiţia olimpică. Deşi participarea românească s-a făcut cu mari eforturi, sportivii tricolori au ţinut morţiş să fie prezenţi la Paris, chiar cu preţul unor sacrificii materiale enorme, însă aceasta a meritat, iar olimpicii români n-au regretat nici un moment decizia. La ediţia pariziană a JO apare pentru prima dată satul olimpic (locul de cazare al sportivilor), amenajat în apropierea stadionului Colombes, renovat la rându-i pentru a putea găzdui întrecerile de atletism, fotbal şi rugby, dar şi celebra deviză Citius, Altius, Fortius (Mai repede, Mai Sus, Mai Înalt). Echipa de rugby a României cucereşte medaliile de bronz Debutul României la Olimpiadă s-a făcut cu mari sacrificii, nici guvernul, nici Comitetul Olimpic Român nealocând fonduri echipelor pentru deplasarea în Franţa. Aceasta s-a făcut, totuşi, pe spezele cluburilor şi a sportivilor, dornici să fie prezenţi la cea mai mare competiţie sportivă din lume. Delegaţia României a cuprins 51 de sportivi, participanţi la patru discipline: rugby, fotbal, tenis şi tir. Cel mai bun rezultat l-a reuşit echipa de rugby, ocupanta locului trei (înfrângere în faţa echipelor Franţei, scor 3-59, respectiv SUA, scor 0-37) în final, după SUA şi Franţa. Chiar dacă s-a clasat pe locul trei din tot atâtea participante, reuşita tricolorilor nu trebuie minimalizată, gândindu-ne la condiţiile extrem de grele din acele timpuri. Fotbaliştii, chiar dacă aveau câţiva jucători de clasă (cel mai cunoscut fiind Rudy Wetzer) a plătit, la rându-i, tribut oboselii, pierzând primul joc, 0-6 cu Olanda, părăsind prematur turneul de fotbal. Întreceri atractive la tir şi tenis Nici de această dată americanii nu s-au dezminţit, valoarea atleţilor de peste Ocean propulsându-i spre poziţiile fruntaşe ale majorităţii probelor atletice. În general, s-a respectat tradiţia, ţările care au dominat, de-a lungul istoriei JO anumite sporturi, respectându-şi blazonul şi impunându-se fără prea mari eforturi. Prima apariţie a lui Johnny Weissm?ller (care peste câţiva ani va da viaţă celbrului personaj Tarzan), americanul născut la Freidorf, lângă Timişoara. Extrem de disputată a fost competiţia de tir, desfăşurată la Chalons-sur Marne, la 200 km distanţă de Paris, condiţiile de concurs fiind improprii, timp rece şi ceţos. Probele au fost mai reduse ca de obicei, la majoritatea impunându-se trăgătorii americani. Trăgătorii români s-au comportat satisfăcător, obţinând un loc 13, din 22 de participanţi, lăsând în urmă ţări cu tradiţie în acest sport. La turneul de tenis au participat, în premieră, şi câţiva tenismeni români, doar Gheorghe Lupu reuşind să se califice în turul doi. O performanţă deosebită au realizat-o cei trei şahişti care au format echipa României, participantă la Olimpiada de Şah, competiţie neinclusă în programul Jocurilor Olimpice, încheind concursul pe locul nouă, din 18 ţări. Cu acest prilej s-au pus bazele Federaţiei Internaţionale de Şah, la care a aderat şi România, prin delegatul Ion H. Gudju. Strădaniile şi rezultatele sportivilor români n-au fost zadarnice, echipa României fiind înscrisă pe tabelul de onoare al ţărilor care au obţinut medalii şi puncte la Olimpiada de la Paris.