Reacţii în lanţ ale cotei unice de impozitare
Efectele introducerii cotei unice de impozitare asupra bugetului vor fi simţite după 14-15 luni, perioadă în care pierderile de venituri la capitolele bugetare unde fiscalitatea a fost redusă vor fi eliminate integral, sunt consideraţiile făcute de Ionuţ Popescu, ministrul Finanţelor Publice.
Modalităţi de a aduce bani la buget
La începutul acestui an, impozitul pe veniturile populaţiei a fost redus la 16%, faţă de nivelul anterior, cuprins între 18% şi 40%. De asemenea, impozitul pe profitul firmelor a fost diminuat de la 25% la 16%. "Cred că, în 14-15 luni, încasările din impozitul pe venit şi din impozitul pe profit le vor egala pe cele de dinainte, cu cote de 25% impozit pe profit şi 18-40% la venituri", a apreciat Ionuţ Popescu. El a estimat că diminuarea de venituri bugetare după reducerea impozitelor la 16% va fi mai redusă decât se previzionează, întrucât colectarea se va îmbunătăţi. În acest sens, a amintit de evoluţia ascendentă a veniturilor bugetare din celelalte ţări care au introdus cota unică, cum ar fi Rusia şi Slovacia. Despre acoperirea pierderii de venituri, anticipată la 1% din PIB, ministrul Finanţelor Publice a precizat că vor fi luate măsuri suplimentare pe lângă cele deja aprobate, respectiv dublarea impozitului pentru microîntreprinderi de la 1,5% la 3% din cifra de afaceri, creşterea impozitului pe dividende de la 5% la 10% pentru populaţie şi amânarea reducerii contribuţiilor de asigurări sociale. "Ne gândim şi la modalităţi de a aduce bani la buget printr-o reaşezare a fiscalităţii. Avem în vedere toate variantele, ne-am gândit şi la majorarea TVA şi a accizelor. Nu dorim să majorăm TVA, dar încercăm să găsim alte modalităţi pentru a aduce bani la buget sau reduce unele cheltuieli", a adăugat ministrul Finanţelor.
Negocierile cu FMI...
Măsurile vor fi stabilite după negocierile cu reprezentanţii FMI, care vor sosi în România la 26 ianuarie, pentru evaluarea acordului stand-by. În urma discuţiilor va fi revizuită şi ţinta de deficit bugetar pentru 2005, de 1,5% din PIB, întrucât reprezentanţii FMI vor solicita diminuarea sa pentru a nu pune în pericol procesul de dezinflaţie. "Un nivel de 1,5% ne-ar conveni foarte mult, zice Ionuţ Popescu, dar vom vedea în discuţiile cu FMI la ce deficit ajungem. Problema noastră este de fapt deficitul cvasifiscal, adică pierderile din companii de stat şi regii autonome, care sunt foarte mari. Prin urmare, ca să nu reaprindem inflaţia, deficitul bugetar trebuie să fie foarte scăzut". El a mai amintit şi de intenţia Guvernului de a modifica legile împotriva evaziunii fiscale, pentru a susţine colectarea veniturilor la buget. Potrivit lui Popescu, anul 2005 va fi caracterizat şi de liberalizarea contului de capital, momentul ales fiind opţiunea Băncii Naţionale.
Comentarii
Nu există nici un comentariu.