Viziunile lui Rasputin Pe 22 iunie, în Rusia, s-a evocat momentul începerii Marelui RĂzboi pentru Apărarea Patriei (1941-1945), cum i se spune în Rusia celui de-al doilea război mondial, însă puţini sunt cei care cunosc faptul că unele dintre momentele cruciale ale acestei conflagraţii mondiale au fost prezise, cu o precizie uluitoare, de Grigori Efimovici Novii, vestitul Rasputin. Simplu ţăran din satul Pokrovskoie, gubernia Tobol (Siberia de Vest), el dispunea de o abilitate extraordinară de a manipula oamenii, graţie căreia a ajuns să aibă o influenţă foarte mare asupra ţarului Nikolai al II-lea şi, în mod special, asupra soţiei acestuia, Aleksandra Feodorovna. Puterea pe care o dobândise asupra Romanovilor şi implicarea sa în modul în care ultimul ţar a condus Rusia până la revoluţia bolşevică fac din "călugărul desfrânat" o personalitate emblematică a istoriei acelor vremuri tulburi, iar faima sa rămâne şi astăzi considerabilă. De mare interes rămân numeroasele sale profeţii care, scrise într-un limbaj ceva mai accesibil decât cele ale lui Nostradamus, conţin multe referiri la evenimente istorice deja petrecute, dar şi la vremurile în care trăim. O parte din viziunile sale au fost culese din scrisorile adresate ţarinei, altele au fost consemnate de secretara sa personală, în timp ce alte profeţii au fost relatate de Anna Virubova, doamna de onoare şi prietena personală a împărătesei. Un proroc şi mare tămăduitor Una dintre cele mai fidele admiratoare ale "stareţului" Rasputin, Anna Virubova, consemna totul în jurnalul său, multe dintre previziunile celui care în cercul familiei imperiale era cunoscut drept "prietenul nostru" fiind incluse în memoriile sale care au fost recent reeditate în Rusia, după cum informează agenţia "Rusia la zi?. Dupa revoluţia din februarie 1917, Virubova a fost arestată, iar după lovitura de stat bolşevică din luna octombrie a aceluiaşi an, a fost eliberată şi s-a refugiat în Finlanda. Aici, ea a trăit în tihnă şi modestie până în 1964, când a murit la vârsta de 80 de ani. Jurnalul Virubovei conţine multe cuvinte autentice ale lui Rasputin, pe care autoarea îl considera proroc şi mare tămăduitor. Asemenea ţarinei, care vedea în Rasputin singurul om capabil să-i vindece fiul lovit periodic de crize de hemofilie, Virubova îl considera pe mujicul din Pokrovskoie salvatorul ei, mai ales după accidentul de tren avut în 1915. Medicii nu îi dădeau femeii nici o şansă şi au chemat preotul pentru ultima împărtăşanie, însă ţarina l-a adus pe Rasputin la căpătâiul ei, Virubova scăpând cu viaţă, graţie rugăciunilor sale. Pentru ea, Rasputin a fost "dascăl", "prieten", "bătrân" şi chiar "îngerul ceresc". Când el prorocea, intra probabil în transă şi nu conştientiza ce spune. Celor din jur, toate acestea li se păreau a fi un delir, dar unul care trebuie consemnat şi reţinut. A prevestit blocada Leningradului Profeţia lui Rasputin cu privire la Marele Război pentru Apărarea Patriei a fost făcută în luna martie 1913, când nici măcar la primul război mondial nu se gândea nimeni. "Într-o zi, dascălul s-a supărat foc pe nemţi. Ţipa la unul dintre solicitanţi, poate neamţ, că germanii au sufletul putred. Pe urmă, întorcându-se spre mine, a strigat: ?Ştiu, ştiu, vor încercui Petersburgul, ne vor chinui cu foametea! Doamne, câţi oameni vor muri şi toţi din cauza acestor nimicuri de nemţi! Iar pâinea, pâinea, nu o vei vedea cu ochiul pe palmă! Şi moartea va fi în oraş. Dar nu veţi lua Petersburgul! Vom muri de foame, dar nu vă lăsăm să intraţi în oraş.? După care s-a liniştit şi a cerut ceai, iar la întrebarea când se vor întâmpla toate acestea, a răspuns: "25 de ani după moartea mea". Rasputin a fost omorât în 1916. Dacă la această dată adăugam 25 de ani, ajungem în anul 1941, care nu semnifică doar începutul războiului, ci şi al cumplitei blocade a Leningradului, despre care "bătrânul" vorbea dând atâtea amănunte. Americanii, primii pe Lună Potrivit Annei Virubova, în noiembrie 1913, Rasputin a prezis ajungerea primilor oameni pe Lună, idee mai mult decât fantastică la acea vreme. "Dascălul se uită la Lună şi zice: ?Ciudat, s-ar părea că oamenii sunt proşti, dar uite ce s-a întâmplat: au vrut şi au făcut?. L-am întrebat: ?Cine, Grigori??. Şi el a răspuns că americanii se vor plimba pe Lună, îşi vor lăsa acolo steagul păgân şi vor zbura înapoi. Am întrebat: ?Cum adică? Acolo doar nu există aer?. ?Dar ei vor fi în cutii şi se vor lăuda că au luat-o înaintea noastră. Înaintea noastră? Nu te teme, noi ajungem acolo primii. Iurka va fi (numele "Iurka" este diminutivul de la Iuri - n.n.)". Şi eu am întrebat: ?Unde? Pe Lună? Şi care Iurka? Oare prinţul Iuri Izotev?? S-a înrăit brusc: ?O, nobilă proastă! Nu pe Lună, curcă, ci pe cer! Şi nu este prinţul acesta". După aceea, ne-am rugat mult împreună la Dumnezeu.? Virubova a murit în 1964, când programul "Apollo" de explorare a Lunii încă nu fusese lansat. Hirosima şi Nagasaki, distruse În februarie 1916, Rasputin a prevestit distrugerea a două oraşe japoneze cu bombele atomice americane. Iată ce povesteşte Virubova: "Prietenul alerga prin odaie şi, speriindu-i pe toţi, îi îndemna să se roage. Striga cu voce groaznică faptul că vede oameni care ard în foc, vede o insulă şi două oraşe şi, deodată, nu mai sunt nici oraşe, nici oameni. Au fost, zice, dar au ars. Era o atmosferă sufocantă. M-am speriat: ?Da, Grigori, oare este în Rusia?? Respira cu greu: ?Ce grijă ai tu de Rusia? Nu ţi-e de-ajuns robia viitorului? Nu-ţi ajunge sângele care se varsă, vrăjitoareo? Nu-ţi ajunge puterea lui Satan şi puterea roşie?? Am izbucnit în plâns şi am plecat. Iar el a trimis-o pe Daria să-mi spună că Dumnezeu nu îi va ierta pe japonezi şi nu îşi va opri mâna pedepsitoare. Şi totul a fost groaznic." Ultima profeţie - groapa roşie Ultima profeţie a fost făcută în octombrie 1916, cu puţin timp înaintea morţii lui Rasputin. "Grigori mi-a cerut să ţin minte toată viaţa ceea ce îmi va spune. Am reţinut." "A fost Rusia - în locul ei va fi o groapă roşie. A fost groapa roşie - va fi o mlaştină de necuraţi care au săpat groapa roşie. A fost mlaştina de necuraţi - va fi o câmpie uscată, dar nu va mai fi Rusia - nu va mai fi nici groapa". Şi la întrebarea mea de ce îmi spune toate acestea, a răspuns: "Să ştii ceea ce eu nu voi apuca". Ca orice profet care se respectă, Rasputin spusese de mai multe ori că se teme că va fi omorât, lucru altminteri destul de lesne de prezis pentru un om care avea atâţia duşmani. "Stareţul" lega însă moartea sa de căderea Romanovilor. "Dacă mor sau dacă mă părăsiţi, vă veţi pierde fiul şi coroana în următoarele şase luni." Premoniţie sau şantaj? Greu de ştiut. Un lucru este însă cert. După asasinarea lui Rasputin, în noaptea de 16-17 decembrie 1916, dinastia s-a dus de râpă, iar şase luni mai târziu, ţarul şi familia sa erau prizonieri ai noului regim. Cu o altă ocazie, în urma unei crize de hemofilie a ţareviciului, Rasputin a rostit cuvinte tulburătoare despre sfârşitul Romanovilor: "Încă o dată l-am salvat şi nu ştiu de câte ori îl voi mai salva... dar îl salvez pentru călăi. Ori de câte ori îl îmbrăţişez pe ţar, pe Mama (ţarina), pe fete şi pe ţarevici, un fior de teroare îmi străbate şira spinării. E ca şi cum aş strânge nişte cadavre în braţe?. "Ignoranţii şi îngâmfaţii vor conduce lumea" Multe cuvinte profetice ale lui Rasputin au fost publicate într-un volum apărut în 1912, la Sankt-Petersburg, sub titlul "Meditaţiile unui credincios". Misticul rus era foarte pesimist în ceea ce priveşte viitorul, anunţând multe din relele cu care se va confrunta lumea. "Omenirea se îndreaptă spre o catastrofă. Cei mai nepricepuţi vor conduce carul. Asta se va întâmpla în Rusia, Franţa, Italia şi în alte locuri. Umanitatea va fi zdrobită de urletele nebunilor. Înţelepciunea va fi pusă în lanţuri. Ignoranţii şi îngâmfaţii vor dicta legile celui înţelept şi umil. Cei mai mulţi vor crede în cei puternici şi nu în Dumnezeu. Pedeapsa lui Dumnezeu va veni târziu, dar va fi înfricoşătoare". "Când Sodoma şi Gomora se vor întoarce pe Pământ, iar bărbaţii se vor îmbrăca în femei şi femeile în bărbaţi, o să vedeţi trecând Moartea călărind ciuma albă. Atunci epidemiile din timpurile trecute vor părea doar o picătură de apă în mare, în comparaţie cu ciuma albă. Munţi de cadavre se vor aduna în pieţe şi milioane de oameni vor purta moartea fără chip. Oraşe cu milioane de locuitori nu vor găsi destule braţe pentru a-i îngropa pe cei morţi" (...) La începutul secolului trecut, Rasputin vorbea deja despre problema poluării pe care comunitatea internaţională abia acum o ia cu adevărat în serios: "Aerul care coboară azi în plămânii noştri pentru a aduce viaţa, într-o zi, va aduce moartea. Şi va veni o zi când nu va mai fi munte, nici deal, nici mare, nici lac care să nu fie învăluit de aerul fetid al Morţii. Toţi oamenii vor respira Moarte şi toţi vor muri din cauza otrăvurilor din aer." "Mările vor intra ca nişte hoţi în oraşe, în case şi pământurile vor deveni sărate. Sarea va intra în ape şi nu va mai fi decât apă sărată. Pământurile sărate nu vor mai da roade şi când vor da vor fi roade amare. (...) Alte pământuri vor fi secătuite de o căldură ce va creşte continuu. Omul se va trezi sub ploi sărate, va merge pe pământul sărat şi va rătăci printre ţinuturi lovite ba de secetă, ba de inundaţii." Tehnicile de fertilizare asistată au fost şi ele prevăzute de Rasputin. "O zi nenorocită va fi aceea când uterul matern va fi comercializat cum se vinde carnea de bovine. În aceste zile, omul, creatura lui Dumnezeu, va deveni creatură a ştiinţei." Pericolul centralelor nucleare: "În toată lumea se vor construi turnuri. Se va spune că în aceste turnuri sălăşluieşte viaţa, dar vor fi castele ale morţii. Unele dintre aceste turnuri vor fi prăbuşite şi din rănile lor va ieşi sânge putred care va infecta cerul şi pământul. Locurile unde vor cădea picăturile acestui sânge vor deveni pustii timp de şapte generaţii." Conflictele interreligioase: "Mahomed îşi va muta casa, străbătând drumul părinţilor. Războaiele vor izbucni asemenea furtunilor de vară, distrugând plantele şi devastând câmpiile. Asta, până în ziua când se va descoperi că unic e cuvântul lui Dumnezeu, chiar dacă se pronunţă în limbi diferite."