Uniunea „Vatra Românească” – filiala Bihor, în parteneriat cu Parohia Ortodoxă Română Fughiu și Muzeul Orașului Oradea – Complex Cultural, a organizat duminică, 7 iulie, în Biserica Ortodoxă „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” din Fughiu, o manifestare evocatoare închinată ctitorului bisericii, părintele și dascălul Gavril Iovan.

Manifestarea a fost organizată sub auspiciile Anului omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari) în Patriarhia Română și s-a bucurat de prezența unui număr foarte mare de credincioși, veniți să cinstească memoria înaintașilor noștri, avându-l la loc de cinste pe pr. Gavril Iovan. Activitățile au început cu săvârșirea Sfintei Liturghii de către un sobor de preoți, urmată de parastasul ridicat pentru preotul Gavril Iovan, ctitorul bisericii.

De asemenea, la activitatea organizată duminică, au luat parte primarul comunei Oșorhei, Ioan Pop, viceprimarul comunei, Ioan Gligor, ec. Ioan Chivari, prim-vicepreședintele Uniunii „Vatra Românească” – filiala Bihor, ec. Viorica Cherteș, președinta Asociației Femeilor Ortodoxe Române din Episcopia Oradiei și vicepreședinte al „Vetrei Românești”. De asemenea, o prezență de suflet la manifestare a fost cea a strănepoatelor părintelui Gavril: prof. univ. dr. Anca Bădulescu, Maria Sehlean și Maria Agud, împreună cu familiile dumnealor. Moderarea acțiunii a fost realizată de teologul Alexandru Carțiș, vicepreședinte pentru tineret al Uniunii „Vatra Românească”, și de pr. Lucian Sotoc, parohul Bisericii din Fughiu.

În deschiderea alocuțiunilor, prof. dr. Florin-Alin Oros, fiu al satului și cadru didactic la Liceul Ortodox „Ep. Roman Ciorogariu” din Oradea, a făcut o incursiune istorică în viața satului Fughiu, vorbindu-le celor prezenți despre momentele importante din istoria comunității și punctând aspecte inedite chiar și pentru locuitorii acesteia. În continuare, dr. Augustin Țărău, muzeograf al Muzeului Orașului Oradea – Complex Cultural, le-a vorbit celor prezenți despre momentele de o neasemuită încărcătură istorică și de simțire românească din vecinătatea zile de 1 Decembrie 1918, până la eliberarea acestor ținuturi de către Armata Română condusă de generalul Traian Moșoiu.

Momentul central al acțiunii a fost reprezentat de evocarea plină de sensibilitate și responsabilitate a personalității părintelui Gavril Iovan, pusă la sufletele auditoriului de către dr. Cristina Pușcaș, muzeograf al Muzeului Orașului Oradea – Complex Cultural, datorită căreia memoria părintelui a rămas mereu vie și în actualitate. Întrucât familia părintelui a amprentat puternic istoria și viața românilor, pr. prof. Alexandru Dulca, de la Parohia Ortodoxă Română Săbolciu și cadru didactic la Liceul Ortodox „Ep. Roman Ciorogariu”, a amintit despre viața și trăirea deosebită a celui mai iubit dintre copiii părintelui Iovan, anume Silviu Cornel, cunoscut mai apoi ca părintele arhimandrit Ioan Iovan de la Recea.

Manifestarea culturală și patriotică s-a încheiat printr-un frumos moment liric susținut de către grupul de cateheză al Bisericii din Fughiu, sub coordonarea părintelui paroh Lucian Sotoc, urmat de câteva piese patriotice în interpretarea talentatei Bianca Popa, elevă la Liceul de Arte din Oradea. După încheierea manifestării, toți cei prezenți au fost invitați la o agapă, organizată de către Parohia din Fughiu.

Părintele Gavril Iovan

S-a născut în data de 2 martie 1884, în Săcădat, jud. Bihor. Clasele primare le face la școala confesională în localitatea natală, iar cursurile liceale la Oradea. Se va înscrie la Preparandia din Arad (1912 – 1913) primind calificarea de învățător. În anul 1915, învăţătorul Gavril Iovan predă la Școala din Săbolciu, iar din 1 septembrie 1918, este hirotonit preot, pentru parohia Surduc. Din 1920 până în anul 1941, va păstori comunitatea din Husasău de Criş.

Prin Dictatul de la Viena, teritoriul parohiei Husasău de Criş trece sub administraţia maghiară, iar în anul 1914, părintele Gavril Iovan este transferat în parohia Fughiu. Va ridica noua biserică din Fughiu care va fi târnosită în anul 1955 de PS Valerian Zaharia al Oradiei. Anul următor se va pensiona şi se va muta la Oradea.

Împreună cu soția sa, Maria Teaha, au avut cinci copii: Minerva, căsătorită cu preotul din Ianculeş, Gh. Munteanu; Tiberiu, căsătorit cu Aurora Dronca, fiica preotului din Ianoşda; Viorica, căsătorită cu preotul din Carei, Ghe. Laurenţiu; Aurel, mort în 1957; Victoria, căsătorită cu preotul din Săcădat, Iosif Bonta şi Silviu Cornel, devenit ulterior arhimandritul Ioan Iovan, duhovnicul de la Vladimireşti şi de la Recea.