Din cauza pet-urilor şi a altor materiale plutitoare pe care trebuie să le colecteze regulat, pentru a nu fi transportate de ape peste graniţă, angajaţii ABA au devenit „gunoierii apelor”.

Afirmația a fost făcută ieri, în cadrul şedinţei Colegiului prefectural, de către Pásztor Sándor, directorul Administraţiei Bazinale de Apă (ABA) Crişuri.

„De câţiva ani, suntem, cu cuvinte destul de drastice, gunoierii apelor. Din păcate, dezvoltăm o nouă activitate care înseamnă 30-50 de oameni din efectivul nostru care strâng gunoaie. Problema se amplifică de la an la an şi, având în vedere poziţia noastră geografică, este una transfrontalieră. Noi, ABA Crişuri, stăm mai bine. Problemele mari sunt pe Bazinul Someşului, pe Tur, Crasna, Someş, Tisa”, a afirmat Pásztor Sándor, miercuri, la ședința Colegiului prefectural.

Potrivit acestuia, la ora actuală, se construiesc în Bazinul Someş şi Bazinul Crişuri opt echipamente de înlăturare a plutitorilor de pe suprafaţa apelor, iar trei dintre acestea vor fi finalizate în cursul acestui an. Totodată, două asemenea echipamente vor fi montate în următoarele două săptămâni în Oradea şi Satu Mare.

„Cu statul olandez, cu Guvernul României şi prin ONG-uri, am reuşit să obţinem două astfel de echipamente pe care le-am cerut să ajungă în vestul ţării, şi care vin chiar mâine, unul în amonte de Oradea, unul în amonte de Satu Mare. Într-o săptămână, două, vor fi montate”, a precizat directorul ABA Crișuri.

Din păcate, în ultimii ani, acolo unde există un firicel de apă sau o pădure, există și gunoi. Trist este că încă mai există cetățeni certați cu legea „bunului simț” pentru care malul râului ține loc de tomberon de gunoi. De la resturi menajere, materiale de construcții, textile până la anvelope, electrocasnice și PET-uri, toate zac pe malul apei.

„Pet-urile sunt rezultate din activitatea umană, în principiu, deoarece, până în ziua de azi, oamenii sunt obişnuiţi să arunce gunoaiele într-o vale. Nici nouă nu ne place să avem ape murdare, dar avem şi componenta transfrontalieră, în vestul ţării, începând din nord, cu Tisa, Someş, Crasna, Tur, Ier, Barcău, Crişul Negru, Crişul Repede, Crişul Alb, toate merg către Ungaria. Colegii din Ungaria culeg aceste materiale plutitoare şi ne prezintă rezultatul acestor activităţi, de multe sute de saci strânşi la câte o viitură”, a mai spus Pásztor Sándor.