La doi ani de la preluarea conducerii Consiliului Judeţean Bihor, preşedintele Ilie Bolojan şi vicepreşedinţii Mircea Mălan şi Călin Gal au prezentat un bilanţ al activităţii derulate, menţionând că s-au axat pe atragerea de fonduri pentru investiţii, schimbarea atitudinii primăriilor instituţiilor subordonate şi pe oprirea risipei din banii judeţului.  

 

„Am considerat că întotdeauna buna guvernare este o condiție de bază a dezvoltării, în afară de alți factori care concură la prosperitatea unei comunități. Ne-am dorit foarte mult să transformăm Consiliul Județean Bihor într-o instituție care este un factor de dezvoltare și care este orientată spre bihoreni”, a precizat Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor. Bolojan a menţionat că „lucrurile pe care le-am avut în vedere în cei doi ani de mandat au fost să nu risipim banii acestui judeţ, să atragem fonduri europene, fonduri guvernamentale şi fonduri private. Nu poţi să faci lucruri de unul singur, de aceea Consiliul Judeţean Bihor în aceşti doi ani a fost un partener pentru toţi cei care au dorit să facă ceva în judeţ. Noi, la rândul nostru, am avut parteneri în dezvoltarea judeţului”.

 

Schimbare de atitudine

O altă direcţie pe care conducerea Consiliului Județean Bihor s-a axat de la începutul mandatului a fost schimbarea de atitudine atât la nivelul aparatului propriu, al instituțiilor subordonate, cât și la nivelul autorităților publice locale. În acest sens, Direcția Arhitect-Șef din cadrul Consiliului Județean Bihor a redus semnificativ timpii de eliberare a autorizațiilor de construire (5 sau 10 zile lucrătoare) și a certificatelor de urbanism (5 zile lucrătoare). Managerii instituțiilor din subordinea Consiliului Județean Bihor sunt evaluați în funcție de indicatorii de performanță stabiliți la începutul mandatului. La nivelul primăriilor din județ, s-a realizat un audit pentru a gestiona cât mai eficient resursele autorităților locale. Reducerea cheltuielilor de funcționare prin reorganizările efectuate la începutul mandatului, fuziunea dintre Muzeul Țării Crișurilor și Muzeul Orașului Oradea, renunțarea la chiriile spațiilor în care funcționau anumite instituții sunt măsuri luate pentru o cheltuire mai eficientă a banului public. Impunerea unor regulamente de curățenie și construire sunt alte măsuri luate în acest sens.

„Consiliul Judeţean, la această jumătate de mandat, este o instituţie orientată spre bihoreni. Funcţionăm cu jumătate din posturile de la începutul mandatului şi nu am sucombat”, a declarat Ilie Bolojan, adăugând că fostele conduceri aruncau „banii pe apa Sâmbetei”, mare parte din venituri fiind cheltuite pentru cheltuielile de personal în loc de investiţii.

Şeful administraţiei judeţene a mai vorbit despre parteneriatele încheiate de Consiliul Județean Bihor cu Primăria Oradea pentru realizarea unor investiţii precum inelul metropolitan, dezvoltarea Aeroportului Oradea, fuziunea muzeelor sau parteneriatele încheiate cu primării din judeţ pentru asigurarea curățeniei pe teritoriile administrativ – teritoriale, introducerea sau extinderea rețelelor de gaze naturale sau alte proiecte pe care acestea le au în desfășurare. Parteneriate importante au fost încheiate cu CNAIR prin care au fost accesate fondurile necesare derulării unor investiţii mari: drumul expres Arad-Oradea, centurile Aleşd, Beiuş, Sânmartin, electrificarea căii ferate Cluj-Napoca – Episcopia Bohor, legătura Oradea-Autostrada Transilvania etc.

 

Bugete mai mari pentru dezvoltare

„În cei doi ani am făcut o reducere a cheltuielilor de funcționare de 65 de milioane de lei, nu numai în aparatul propriu, ci și în instituțiile subordonate. Înseamnă aproximativ 13 milioane de euro, care au fost redirecționați în dezvoltare. Totodată, am analizat modul în care se fac licitațiile. Anul acesta, împreună cu Agenția Națională pentu Achiziții Publice, am demarat înființarea unei Unități Centralizate de Achiziții, prin care vor fi efectuate toate licitațiile Consiliului Județean Bihor și ale instituțiilor subordonate. Acest lucru va duce la economii importante. În 2021 și în 2022, partea de dezvoltare a crescut cu 422 milioane lei, cu 150 – 180% mai mult față de perioadele anterioare”, a declarat vicepreşedintele Călin Gal. El a prezentat situaţia celor şapte bazine didactice de înot construite prin intermediul Agenţiei de Dezvoltare Durabilă, precum şi despre activitatea ADI Ecoland, care gestionează staţia de biomasă din Săcueni. Producţia de energie a staţiei a fost de aproximativ 650 MWh în 2021, dintr-o putere maximă de 4.500 MWh, respectiv de 1.350 MWh în 2022. „Lucrăm la o strategie pentru ca staţia să devină profitabilă. Vrem să o includem în Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor, astfel încât să folosim ca materie primă deşeurile biodegradabile colectate la nivelul judeţului Bihor”, a menţionat Gal. Totodată, vicepreşedintele CJ a precizat că investițiile private aduc în județul Bihor peste 40 de milioane de euro (Terminalul Cargo, Școala Internațională și hotelul ce va fi construit în zona Muzeului Ţării Crişurilor).

 

Investiţii în infrastructură

Vicepreşedintele Mircea Mălan a prezentat investiţiile importante în infrastructură derulate la nivelul judeţului: Drumul expres Arad – Oradea, Centurile Aleșd, Beiuș, Sânmartin, Inelul Rutier Metropolitan, centurile din zona metropolitană a Municipiului Oradea – Oșorhei, Nojorid și Sântandrei, Centura Biharia și drumul de legătură dintre Biharia și Paleu. Totodată, a anunţat că Drumul Apusenilor va fi gata anul viitor. În privinţa dezvoltării turismului, Mircea Mălan a precizat că județul Bihor este singurul județ din România care a încheiat parteneriate cu Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, în baza cărora, în următoarea perioadă vor fi depuse mai multe cereri de finanțare pentru dezvoltarea turismului și protejarea anumitor zone din ariile protejate în localitățile Șinteu, Aușeu, Vadu Crișului, Șuncuiuș, Bratca, Dobrești, Drăgești.

Pe de altă parte, Mircea Mălan, care este şi preşedinte al ADI Ecolect, este responsabil de funcţionarea Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor.

„Suntem singurul județ din România care colectează deșeurile pe 5 fracții în mediul urban și pe 4 fracții în mediul rural, gradul de colectare selectivă ajungând de 35%”, a precizat vicepreşedintele CJ Bihor. El a amintit şi despre cele două ediții ale campaniei „Luna curățeniei în județul Bihor”, care a implicat întreaga comunitate bihoreană. „Împreună cu Ecolect, avem pregătite mai multe investiții. Printre acestea se numără realizarea a 32 de platforme de depozitare a deșeurilor”, a mai menţionat Mircea Mălan.