Din 2006 clienții nemulțumiți ai băncilor din România au la dispoziție un instrument care îi poate ajuta să-și rezolve litigiile fără a apela la instanță. Centrul de soluționare alternativă a litigiilor în domeniul bancar oferă un serviciu gratuit și cu rezultate foarte bune.

Da, și apariția acestui serviciu, ca a multor altora, se datorează Uniunii Europene care a înțeles repede că cetățenii simpli, care nu au cunoștințe în domeniul bancar, pot fi ușor victime ale sistemului bancar. Nu neapărat în sensul că acest sistem ar fi rău, sau ar profita de necunoașterea oamenilor (deși există și astfel de cazuri), ci în sensul că atunci când nu îți cunoști drepturile, obligațiile ți se par pură sclavie, iar tot acest circuit creează un val puternic de neîncredere. Iar pe neîncredere nu se poate construi nimic trainic. Nici pentru clienți, nici pentru sistemul bancar. Prin urmare, era nevoie de o interfață între bănci și clienți, una care să îi ajute pe clienți să-și rezolve problemele și alta care să le ajute pe bănci să nu mai piardă clienți și să stopeze rostogolirea în societate a spiralei neîncrederii. Așa a apărut Centrul de soluționare alternativă a litigiilor în domeniul bancar (CSALB).

Gratuit și cu expertiza unor specialiști

Pentru a populariza existența serviciului, joi, 20 iunie, în Sala Mare a Primăriei Municipiului Oradea a avut loc o conferință în care a fost prezentat CSALB și modalitățile în care cetățenii simpli pot beneficia de serviciile lui.

„Centrul a apărut în urma unei reglementări europene, transpusă de statul român printr-o ordonanță. A fost o entitate care a început de la zero. Un startup care, după doar un an de funcționare, a luat o întorsătură pozitivă, iar din 2017 au apărut rezultate total neașteptate. Din 3.000 de cereri primite, 1.200 de dosare au fost soluționate. Diferența este dată de refuzul de a negocia al băncilor sau al Instituțiilor Financiare Nebancare (IFN), noi reprezentând o soluție voluntară. Băncile care au refuzat, au făcut-o însă, de cele mai multe ori, din cauza faptului că exista deja un proces pe rol sau i se făcuseră deja consumatorului oferte de rezolvare a problemei. La început, din 100 de cereri doar 30 deveneau dosare. Acum, suntem la 65% și ne propunem să scădem rata de refuz la sub 30%. În 2018 și primele luni din 2019 aproape 2.300 de români s-au adresat CSALB, dintre care doar 26 de cereri au venit din județul Bihor, ceea ce reprezintă sub 2% din totalul cererilor primite din țară.

Într-un top național, județul Bihor este printre ultimele zece județe din România în funcție de numărul de cereri trimise către CSALB, și asta pentru că mulți nu știu că există această soluție. Îi invităm pe bihoreni, cei care sunt nemulțumiți de situația lor bancară, să ni se adreseze. Trebuie să știe că mai întâi trebuie să facă dovada că au încercat să rezolve problema singuri, discutând cu banca sau IFN-ul. Ajunge un e-mail de răspuns sau unul pe care l-au trimis și la care banca nu le-a răspuns”, a spus Alexandru Păunescu, membru în Colegiul de Coordonare al CSALB, care a mai precizat că principalele avantaje ale serviciului sunt rezolvarea gratuită a problemelor, fără a se ajunge la un proces, continuarea relației dintre client și bancă (în cazul unui proces această relație se termină și uneori, odată cu ea, și posibilitatea unui alt împrumut, banca pierzând, la rândul ei, un client), situațiile litigioase se rezolvă în maxim 90 de zile, iar clienții beneficiază de specialiști în domeniul juridic și economic, cu o experiență de minim 10 ani.  

Cum se face?

Cei care vor să apeleze la CSALB o pot face foarte simplu. „Pot intra pe site-ul nostru csalb.ro unde completează o cerere. Sau ne pot trimite un e-mail cu cererea completată sau pot folosi poșta. Apoi CSALB analizează cererea, iar dacă este conformă informează banca. Dacă banca acceptă concilierea, CSALB desemnează aleator un conciliator care analizează situația și poartă discuții și negocieri cu banca și clientul. În urma acestor discuții, conciliatorul propune o soluție care poate fi acceptată sau refuzată în termen de 15 zile. Dacă atât clientul, cât și banca sunt de acord cu soluția ea devine titlu executoriu, este obligatorie”, explică directorul CSALB, Liviu Fenoghen. La conferință a fost prezent și conciliatorul Mihai Tănăsescu, de profesie avocat care a spus că, „spre deosebire de instanțe, soluția se analizează mult și în echitate socială, nu doar în legalitate. E o procedură spre binele clientului, în care încerci să înțelegi, pui lucrurile cap la cap și cauți soluția echitabilă”.

Pentru că la multe dintre aceste situații nu s-ar ajunge dacă clienții ar avea măcar noțiuni elementare de educație financiară, la conferință a fost prezentă și Irina Chițu, country director al FinZoom.ro, o organizație specializată în educație financiară care face comparații intersante între produsele instituțiilor bancare și nebancare din România (credite, carduri, depozite, conturi, leasing, fonduri de investitii și de pensii, asigurări RCA) cu scopul de a-i ajuta pe oameni să ia decizii bine informate cu privire la finanțele lor personale, decizii responsabile la achiziționarea de produse financiare.

„Noi îi învățăm pe oameni cum să facă să evite problemele. Dacă însă se întâmplă, e important să știe cine și cum îi poate ajuta. Problema e că cei mai mulți dintre consumatori nu au încredere nici în bănci, nici în astfel de soluții. Trebuie să știe că acest serviciu există, că este gratuit și că nu au nimic de pierdut”, a spus Irina Chițu.    

În ultimii trei ani de activitate operațională a CSALB, peste 700 de consumatori din România au obținut de la bănci și IFN-uri, cu ajutorul CSALB, reducerea sau eliminarea comisioanelor, scăderea ratelor la credite sau chiar ștergerea întregului sold rămas de achitat.

Numai anul trecut, beneficiile obținute în urma negocierilor dintre consumatori și bănci, prin intermediul CSALB, au depășit suma de 1 milion de euro.