Muzeul Orașului Oradea - Complex Cultural, în parteneriat cu Liga Scriitorilor Români, filiala Mureș a organizat marți, 4 septembrie, un amplu eveniment cultural.

 

Este vorba despre lansarea cărții cu titlul „Demers pentru adevăr II. Comoara din Deal, Din culisele serviciilor secrete românești” și a albumului cu titlul „100 de ani de la Marea Unire - 1 Decembrie 1918 - 1 Decembrie 2018”, ambele avându-l ca autor pe col. rtg. Gheorghe Bănescu - Musceleanu. Prezentarea cărții și albumului a fost făcută făcută de către prof. univ. dr. Mihai Drecin.

 

Directorul adjunct al Muzeului Oraşului Oradea, Ionuţ Cioba, a precizat că evenimentul a pornit de la o idee a profesorului Mihai Drecin, care în toamna anului 2011 a lansat la Universitatea Oradea primul volum din amintirile colonelului Gheorghe Bănescu, „Demers pentru adevăr - Consemnări”. În acest volum se prezintă o parte din activitatea colonelului Bănescu, ofiţer al serviciilor secrete ale României în perioada 1964 - 1991, pe linia acţiunilor de salvare a patrimoniului naţional, pe care reţele infracţionale încercau să îl acapareze şi să îl transfere în străinătate. Printre lucrurile salvate atunci se numără o serie de documente şi hrisoave redactate în timpul lui Mihai Viteazul, a unor principi din Transilvania, precum şi o serie de sculpturi şi piese bisericeşti au fost sustrase de cetăţeni români şi urmau să fie scoase din ţară cu ajutorul unor turişti din Republica Democrată Germană.

„Dacă în primul volum domnul colonel prezenta în sinteză dosarul Comoara din Deal - Sighişoara 1969, iată că în acest volum detaliază acţiunea de atunci, face trimiteri la istoria acelor vremuri, inclusiv la istoria Sighişoarei. Pentru că şi atunci, şi în ultimii 25 de ani ai zilelor noastre şi mai mult, erau introduse în ţară o serie de lucrări de istorie în care se minimaliza istoria românilor, scoţându-se în evidenţă pentru Transilvania doar istoria celor care au venit sau au fost aduşi în Transilvania de regalitatea maghiară, şi după 1700 de autorităţile habsburge. Aşadar, prezenţa românilor în zona Sighişoarei, în ţinutul secuiesc, aproape că era ignorată într-o serie de lucrări. Una din aceste lucrări, care fusese tipărită la vremea respectivă şi răspândită prin biserica evanghelică germană din Sighişoara, îşi propunea tocmai scoaterea din istorie a Transilvaniei pentru zonele respective. Deşi, cum foarte bine documentat este domnul colonel, biserica evanghelică din deal din Sighişoara a fost ridicată pe fundamentul unei biserici ortodoxe române”, a explicat profesorul Drecin.

Gheorghe Bănescu a relatat că ideea acestui al doilea volum se trage tot de la prima sa carte, în care a trecut în revistă acţiunile sale de „contraspionaj”. O astfel de acţiune pe care o consideră specială a fost cea de la Sighişoara, unde serviciile secrete vest-germane au scos şi urmau să mai scoată din ţară documente şi alte obiecte de valoare istorică.

„Colegii de la Sighişoara, până în ’68 la reorganizare, au făcut un istoric al serviciilor secrete şi au lăsat ca nerezolvat cazul acestor documente care erau în atenţia serviciilor ca nescoase, dar care urmau să se scoată. Şi atunci am cerut aprobarea comandantului şi am spus că cel mai important pentru noi e să revenim asupra scoaterii din ţară a acestor documente. Era vorba despre documente inestimabile din biserica (săsească-n.r.) din Sighişoara, care urmau să fie scoase afară din ţară. Şase luni de zile am depus eforturi, am împânzit toată zona, şi la un moment dat am primit informaţia, de afară, că urmează să vină în ţară doi turişti vest-germani care se vor întâlni la Sighişoara cu preotul. Am făcut un flagrant la cel care îi găzduia pe turişti, cu aprobarea comandantului, şi am găsit toate documentele. Acest spion care trăia în Bucureşti şi era arhitect, fără să ştie că eu scriu cartea asta, a scris tot ce a făcut el în Sighişoara. Spionul a murit la 99 de ani, în 2011”, a relatat colonelul Bănescu.

După această primă etapă a evenimentului, a avut loc vernisajul expoziției cu titlul „Transilvania, leagăn și scut al Daciei străbune - România” în cadrul căreia au fost expuse 54 de tablouri (30x40 cm) cuprinzând referiri la istoria românilor din cele mai vechi timpuri, fragmente de documente și hrisoave etc.

Dintre documentele expuse, cu avizul din partea Muzeului Naţional de Istorie şi din partea Arhivelor Statului se regăseşte unul semnat de Mihai Viteazul. Este vorba de un ordin emis de voievod la 25 august 1600, la Alba Iulia, către Ştefan Luţul - noul căpitan al scaunului Odorhei - să restituie locuitorilor satului Medişor pământul luat în folosul cetăţii Odorhei în timpul lui Szekely Moeses. Alt document este emis de principele Transilvaniei, Ştefan Bathory, care, la 27 iunie 1575, porunceşte preoţilor saşi să îi trimită 320 de cai pentru a-i folosi la apărarea principatului.

Alt document datează din 7 octombrie 1476, prin care Vlad Ţepeş Voievod, domn al Ţării Româneşti, acordă privilegii comerciale braşovenilor. Documentul este validat cu sigiliul mijlociu al domnitorului.

Din vremea stăpânirii romane a Transilvaniei, este prezentată o fotocopie după o diplomă militară care conţine un extras după o lege dată de împăratul Aelius Hadrianus (10 august anul 123), prin care unităţile militare auxiliare staţionate în Dacia Porolissensis şi în Panonia Inferior erau lăsate la vatră.

Expoziția va putea fi vizitată până în data de 23 septembrie (în corpul B al Muzeului Orașului Oradea, etajul I, sălile 7-8). Întregul eveniment s-a desfășurat sub egida ROMÂNIA 100.