Ieri, când orădenii au sărbătorit două momente importante din istoria lor, doi tineri cercetători de la Departamentul de Istorie din cadrul Facultăţii de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale a Universităţii din Oradea şi-au lansat fiecare câte un volum de istorie. Primul, intitulat "Realităţile transilvănene în raporturile unor diplomaţi francezi (1945-1948)", poartă semnătura prof. univ. dr. Antonio Faur, iar cea de-a doua carte este scrisă de lect. univ. dr. Radu Romînaşu şi se intitulează "Consideraţii despre învăţământul şi şcoala românească din Ungaria (1920 - 2008)".

 

Evenimentul s-a desfăşurat ieri, la Cercul Militar, în prezenţa a numeroase cadre universitare de la Departamentul de Istorie, a numeroşi studenţi, dar şi a unor invitaţi din diferite domenii ale culturii orădene. Câteva referiri despre lucrarea "Realităţile transilvănene în raporturile unor diplomaţi francezi (1945-1948)" au fost făcute de prof. univ. dr. Barbu Ştefănescu, prorectorul Universităţii Oradea. Acesta a precizat că noul volum vine în continuarea altor două publicaţii ale autorului care a ales să valorifice o serie de documente redactate de diplomaţii francezi. Însuşi autorul recunoaşte că şi-a asumat această temă de cercetare începând cu anul 1991. "Diplomaţii francezi au ştiut să surprindă realităţile vieţii politice după al Doilea Război Mondial. Un moment important îl reprezintă implicarea studenţilor clujeni în acţiunile politice din 1946, fiind prima manifestare de rezistenţă anticomunistă, care, în următorii ani, s-a mutat în munţi", a precizat Antonio Faur. Cea de-a doua carte poartă semnătura lect. univ. dr. Radu Romînaşu şi se intitulează "Consideraţii despre învăţământul şi şcoala românească din Ungaria (1920 - 2008)". Referiri şi explicaţii despre volum, dar şi despre perioada istorică la care se face referire în carte au fost oferite de prof. univ. dr. Viorel Faur. Acesta a caracterizat cartea ca pe un "cântec de îngropăciune", deplângând soarta românilor din Ungaria. În aceeaşi notă, autorul cărţii, Radu Romînaşu, a subliniat că lucrarea sa se doreşte a fi un semnal de alarmă pentru autorităţile române şi ungare, care trebuie să înţeleagă că şi cultura românească din Ungaria trebuie sprijinită. "Am încercat să surprind realităţile din plan şcolar şi care sunt motivele care au dus la deteriorarea calităţii învăţământului. Se pare că principala cauză este continuarea unui proces virulent de maghiarizare", a declarat Radu Romînaşu.