Asociaţia Pro Infrastructură a verificat stadiul lucrărilor de electrificare la loturile 3 şi 4 ale căii ferate care leagă Cluj-Napoca de Oradea, constatând că tronsonul dintre Vadu Crişului şi Aleşd este într-o stare avansată de execuţie. Nu acelaşi lucru se poate spune despre tronsonul care traversează defileul dintre Vadu Crișului și Poieni. În ceea ce priveşte lotul 4, lucrările sunt mai avansate între Aleşd şi Oşorhei, respectiv destul de întârziate în zona metropolitană.

„Spectacol în defileu, dezastru în birou”

Pe lotul 3, Poieni-Aleşd, reprezentanţii Asociaţiei pro Infrastructură au constata discrepanţe mari în privinţa stadiului lucrărilor de execuţie pe diferitele tronsoane ale traseului.

„Pe cei 52,74 kilometri ai lotului 3 al magistralei care leagă Cluj-Napoca de Oradea nici nu putea să fie mai mare contrastul dintre cadrele aeriene superbe din defileu și dezastrul birocratic. La ultima raportare oficială din decembrie 2025, CFR a anunțat un progres fizic de doar 16%. Vestea bună: cei 15 kilometri dintre Vadu Crișului și Aleșd, fir simplu proiectat la 160 km/h, se află în execuție într-un stadiu care ne dă speranțe că pot fi gata să primească trenurile în termenul PNRR, august 2026, și vom vedea dacă vor fi într-adevăr deschiși la pachet cu Aleșd-Oradea. Vestea proastă este că în defileul dintre Vadu Crișului și Poieni, unul din cele mai spectaculoase trasee feroviare din țară, am avut una din cele mai mari poticneli birocratice pe care le-am întâlnit de când monitorizăm transporturile. Cu toată graba PNRR, Apele Române s-au pus de-a curmezișul cu largul concurs al consultantului Egis. Abia recent pare-se că s-a rezolvat în sfârșit situația și autorizația de construire ar trebui să iasă în perioada imediat următoare, martie-aprilie.

Ca să ne încadrăm în cerințele renegociate ale PNRR, trebuie ca asocierea FCC-Gülermak să ajungă în august 2026 la sistemul șină-traversă pus în teren pe jumătate din cei aproape 53 de kilometri ai lotului, adică pe vreo 26 km. Din aceștia, pe 15 km între Vadu Crișului și Aleșd avem fir nou aproape integral. Deci ne mai rămân cam 11 kilometri (pot fi pe sărite, nu neapărat continui) din totalul celor 38 dintre Vadu Crișului și Poieni, ce vor fi autorizați în curând, unde constructorii trebuie să intre imediat în teren ca să ajungă foarte rapid la un nivel suficient de șină-traversă. Și nu se cere trafic feroviar în defileu. Nu putem decât să apreciem indulgența profesorului, Comisia Europeană, a cărui flexibilitate a făcut ca elevul, România, să ia notă de trecere și să nu piardă chiar toți banii alocați proiectului prin PNRR. Și trebuie să dăm o bilă albă și oficialilor din MIPE și guvern care au renegociat în iulie-august 2025 aceste condiții care, parțial, mai îndulcesc amarul marilor ratări feroviare”, se menţionează în postarea pe Facebook a Asociaţiei Pro Infrastructură.

 

„Se poate și cu pasaje pe sub calea ferată”

Contraste au fost remarcate şi în stadiul lucrărilor pe cei 46,75 km ai lotului 4, care leagă Aleşd de graniţa cu Ungaria. Progresul este mai lent pe acest lot, cu lucrări ceva mai avansate pe tronsonul Aleşd-Oşorhei, întârziate în zona metropolitană a Oradiei şi finalizate pe tronsonul Episcopia Bihor – graniţă.

„Ajungem la Episcopia Bihor, lângă granița cu Ungaria, pe cei 46,75 kilometri ai lotului 4 pe linia dintre Cluj-Napoca și Oradea. Calea ferată se dublează și se electrifică. Raportarea oficială CFR, 32% stadiu fizic în decembrie 2025, este confirmată în teren de cadrele aeriene surprinse recent. Progresul mai lent decât speram noi, într-un relief ușor, poate fi parțial justificat de menținerea circulației marfarelor. Totuși, ele sunt rare și deservesc doi operatori economici: depozite de ciment, respectiv motorină. Prima jumătate a lotului, de la Aleșd la Oșorhei, este cea mai avansată. Aici avem șină continuă pe fir nou și stâlpii catenarei (electrificare) instalați. Următorul sfert, zona metropolitană Oradea, este cel mai întârziat. Aici lucrările sunt în faza fundațiilor pe un fir și neîncepute pe cel de-al doilea. Prima cale a podului peste Criș este avansată. Abia s-a emis autorizația de construire necesară convertirii pasajului suprateran Teodor Neș actual, care va fi demolat, într-unul subteran ce va fluidiza intersecția străzilor Bihorului, Izvorului și Ștefan cel Mare. Ultima parte, de la Episcopia Bihor la graniță, este terminată și dată în trafic în ultima zi din iulie 2025. Deocamdată fără electrificare și fără semnalizare. Dincolo de poticneli, salutăm cu două mâini implementarea subtraversărilor, așa cum noi solicităm de ani de zile, atât la Teodor Neș în apropiere de gara Oradea, cât și în comuna Tileagd. Sperăm să nu fie cazuri izolate, ci standardul de referință la toate modernizările de cale ferată viitoare, mai ales în zonele urbane. Reamintim: În loc să urce 10 metri peste linie și stâlpii catenarei, mașinile coboară 4 metri sub nivelul șinei, iar pietonii și cicliștii doar 2 metri dacă trotuarul este optimizat și proiectat corespunzător. Astfel, rampele sunt mai scurte și pantele îndulcite, trecerea la nivel este eliminată și soluția devine mai compactă, mai sigură și mai atractivă pentru toți participanții la trafic”, se menţionează în postarea Asociaţiei Pro Infrastructură.

Foto: Asociația Pro Infrastructură