Cu ocazia vizitei la București, 7-9 mai 1999, Papa Ioan Paul al II-lea, a numit România „Grădina Maicii Domnului”. Unii „necredincioși” afirmă că această metaforă este doar o declarație de curtoazie.

 

Expresia însă ascunde multe secrete. Gândurile multor oameni de cultură, istorici, arheologi, români sau străini, au afirmat că civilizația pe această Planetă s-a format în spațiul Carpato - Danubiano - Pontic. Că nu este doar atât o dovedește credința ortodoxă, care afirmă că, în urmă cu 500 de ani, o minune petrecută la Mănăstirea Bisericani, județul Neamț, vorbește despre dialogul dintre Sfântul Iosif și mai mulți călugări cu Maica Domnului, apărută dintr-un stejar: „Unde mergeți părinților? Ne ducem la Athos, în Grădina Maicii Domnului. Rămâneți pe loc, că și aceasta este Grădina Mea.” Dincolo de aceste adevăruri creștine și afirmații științifice, încă neelucidate cu argumente, putem defini România ca o Grădină a Maicii Domnului, prin frumusețea, bogăția țării și potențialul uman de care dispune. Unul dintre argumentele ce justifică acest titlu se află cu siguranță în capacitatea și talentul înnăscut al românilor, apreciat și recunoscut în lume. Este suficient să amintim rezultatele de excepție și medaliile de aur obținute de olimpici români în fiecare an, în concursuri și olimpiade internaționale. Demne de amintit sunt medaliile obținute de români la expoziții internaționale de inventică. Nu în ultimul rând, evidențiem realizările obținute de specialiști români, în domenii de vârf, în țările din vest, la care adăugăm numărul mare de studenți români în „citadele” ale învățământului mondial. Exemplele ar putea continua. Din păcate acest „bulgăre de aur”, talentul, pe care n-i la dat Dumnezeu, nu este apreciat și folosit în țară la potențialul maxim. Câți savanți și oameni de cultură români s-au realizat în străinătate? Această întrebare retorică își are răspunsul în istoria modernă și contemporană a României. Din acest considerent ne întrebăm. Ce face statul român pentru  valorificarea acestor talente, pentru progresul și prosperitatea românilor? Aproape nimic. Lipsește în primul rând un program național pentru descoperirea, încurajarea și promovarea talentelor, finanțarea acestora la nivelul susținerii în străinătate. Păstrarea în țară a acestor talente ar constitui o dinamică puternică în dezvoltarea în ansamblu a României. Să privim eforturile unor televiziuni de a descoperi și promova tinere talente, prin emisiunile: Next Star, Vocea României, Românii au talent etc. Din păcate puțini tineri își desăvârșesc talentul în țară. Mulți copii talentați se pierd, dacă părinții nu pot să-i susțină material, pentru a continua desăvârșirea talentului lor. Soliști, muzicieni, balerini, foarte talentați, nu pot participa la cursuri de specializare, festivaluri, concursuri în străinătate din lipsă de susținere financiară. Multe situații de acest fel, mediatizate, nu sunt auzite de factorii decizionali. În demersul unui jurnalist m-am oprit la doi tineri al căror talent nativ a ajuns să fie apreciat la nivel național, talent ajuns în prezent la stadiu de pasiune.

 

Ina Rus

O fetiță de doar 12 ani, crescută într-o familie cu trei copii, în localitatea Pădurea Neagră aparținătoare orașului Aleșd, elevă în clasa a VII-a la Colegiul Tehnic „Alexandru Roman” din Aleșd, posedă o voce cu un timbru deosebit, cristalin și puternic. Cu acest talent a ajuns pe scena emisiunii „Next Star” și a impresionat juriul și publicul din țară. Pasiunea pentru cântec a început la vârsta de 5 ani, iar mai târziu a exersat-o în strana bisericii ortodoxe din sat. Preotul paroh Ioan Toma a cooptat-o în Ansamblul de cântece și dansuri „Palisada” din satul vecin Cuzap, cu care a susținut programe artistice în zonă. Conștienți de talentul Inei, părinții au încredințat-o profesoarei de muzică Valeria Mișcuția din Oradea, pentru a șlefui acest „bulgăre de aur”, vocea pe care o posedă Ina. Prin intermediul d-nei profesoare, CD-ul trimis emisiunii Next Star a fost suficient pentru promovarea fără preselecție în concurs. Notele primite din partea juriului și mai ales comentariul făcut de jurați sunt încurajatoare pentru a continua și a deveni o voce de excepție în peisajul muzical românesc. Un punct a despărțit-o de accederea în finala Next Star. Din discuția avută cu Ina Rus am înțeles că această experiență n-a descurajat-o și va continua pregătirea cu profesoara care a lansat-o. În toamnă se înscrie la alte emisiuni și concursuri pentru confirmarea talentului și pregătirea unei cariere în muzică. După absolvirea gimnaziului va urma Liceul de Muzică din Oradea, care, cu siguranță, îi va orienta cariera.

 

Claudiu Rad

Tânărul Claudiu Rad, originar din comuna Vadu Crișului jud. Bihor, s-a născut cu un talent mai deosebit „gătitul”. Iubește gătitul așa de mult încât s-a apucat de această activitate la vârsta de 13 ani. Părinții lucrau până seara târziu, iar acest fapt l-a determinat să gătească pentru el, fratele său mai mic și bunica bolnavă și cu timpul  gătitul i-a plăcut, devenind o pasiune. Claudiu are 17 ani și este elev în clasa a XI-a la Colegiul Tehnologic din localitate. Pe când colegii lui se distrau în weekend, Claudiu mergea cu primul tren spre Oradea, la restaurante, unde „fura” meseria de la bucătari profesioniști. Se întorcea seara târziu cu autostopul sau cu ultimul tren. „Erau situații când dormeam prin bucătăria restaurantelor sau în sala de așteptare din gară. Lucram pe gratis, dar mi-a plăcut pentru că am început să prind mai mult din această meserie”. În noiembrie 2016, a fost selectat dintre 4.200 de persoane la un show culinar la Timișoara. A gătit: calamar umplut cu piept de pui, creveți, cremă de mazăre, piure de sfeclă, gulie cu șofran și crocant de vânătă. Este greu de scris, dar de pregătit. A fost selectat printre cei 60 de bucătari la București în fața marilor chefi, care l-au apreciat: „Puștiul acesta este o senzație”, au exclamat cei trei chefi. „Era o provocare pentru mine”, mărturisește Claudiu. După terminarea liceului doresc să mă perfecționez în știința gastronomiei. Gastronomia nu se referă doar la gătit. Gastronomia studiază diferite componente culturale și științifice în care alimentația și mâncarea sunt elemente de bază. Gastronomia este relaționată cu Artele Frumoase și Științele sociale în domeniul cultural și cu Științele Naturii, referitoare la aparatul digestiv al corpului uman. România a găzduit Congresul Național de Gastronomie, în zilele de 7-8 iunie 2017, la hanul Gabroveni din București, unde s-au reunit profesioniști și pasionați din domeniu. Pornind de la principiul „suntem ceea ce mâncăm”, evenimentul a adus în dezbatere „Mâncarea românească între istorie, identitate actuală și oportunități de viitor”. Suntem ultima țară din Europa fără identitate culinară asumată și promovată. Avem nevoie de tineri pasionați ca și Claudiu, care să promoveze în viitor principii de natură să schimbe felul în care vedem și utilizăm tradițiile gastronomice autohtone și din alte țări. În concluzie: „Gastronomia este arta de a folosi hrana pentru a crea fericirea.”