La ședința Colegiului Prefectural de la sfârșitul lunii iulie, Serviciul Județean de Ambulanță (SAJ) Bihor a prezentat un raport de activitate din care reieșea că timpul mediu de reacție în oraș este de (atenție!) 19 minute şi 22 de secunde. Cunoscând că, în cele mai multe dintre cazuri, cu cât se intervine mai repede cu atât șansele de supraviețuire sunt mai mari, se putea lesne trage concluzia că orădenii au șanse mari să moară până să le bată medicul la poartă.

 

Situația este îngrijorătoare mai ales dacă priveşti în jur. În Timișoara, în semestrul doi din 2016, timpul mediu de răspuns a fost de 5 minute și 22 de secunde, în Bistriţa, în perioada aprilie-iunie 2017, timpul mediu de răspuns a fost de 5 minute și 22 de secunde în Baia Mare timp de raspuns 8 minute şi 22 secunde.

„Depinde de tipul de cod care se stabilește, dar la noi, în Cluj-Napoca, timpul mediu de intervenție este între 8 și 10 minute”, explica pentru CRIŞANA, managerul Ambulanței din Cluj-Napoca, dr. Horia Simu.

Culmea, unitățile care fac servicii asemănătoare, SMURD și ISU Bihor au și ele un timp mediu de răspuns de 11 minute.

„Timp de răspuns în medie pe ţară 11 minute, în mediul urban foarte bun, pe rural mai avem nevoie de puncte de lucru pe pompieri şi pe partea medicală. În rural, timpii pot depăşi 20 de minute”, spunea în februarie 2017, secretarul de stat al MAI, medicul Raed Arafat.

De ce are SAJ Bihor un timp mediu de răspuns atât de mare în oraș?

 

„Și eu spun că e mult!”

Ambulanțele din Bihor au probleme mari, unele chiar critice. Mașinile au o vechime de 11 ani și cele mai multe trebuiau casate de mult, pentru că au depășit 500 de mii de kilometri.

„E o medie pe care am scos-o din statistică, nu am inventat-o noi. La acest timp contribuie mulți factori. Blocaje multe în oraș, multe mașini nu ne dau prioritate. Avem zilnic 10 mașini și 9-10 pe noapte. Multe dintre ele nu au unde parca, Oradea are multe străzi înguste, multe imobile nu sunt numerotate. Sunt foarte multe lucrări în oraș, asta înseamnă străzi închise și drumuri ocolitoare lungi. Și eu spun că e mult. În această statistică intră și transferurile de la spitale. De exemplu sunt pacienţi pe care îi luăm de la spital, îi ducem la analize, așteptăm până își fac analizele și apoi îi ducem înapoi la spital. Sunt zeci de astfel de cazuri pe lună care consumă foarte mult timp. Mai sunt pacienți la care intervenim cu întârziere pentru că toate cele 10 mașini sunt pe teren în momentul în care primim apelul”, explica managerul Gheorghe Pintea.

Problemele sunt variate și în mod categoric întemeiate, dar sunt probleme comune tuturor orașelor din jur care au un timp mediu de răspuns la jumătate. Răspunsul cel mai bun l-a dat purtătorul de cuvânt Liciniu Venter. „Timpul de ajungere la o urgență de gradul zero sau 1 este de 7-8 minute în 90% din cazuri. Nici nu poate fi mai mic pentru că am încălca legea. Dacă adunăm însă toate celelalte situații, ajungem la acel timp mediu.”

În completare, managerul Gheorghe Pintea a spus că statistica pe luna iulie „de la solicitare la caz” este de 4-5 minute în oraș.

Chiar dacă situația nu este atât de îngrozitoare pe cât părea la început, a devenit clar că este nevoie de investiții serioase, mai ales în ceea ce privește ambulanțele. Altfel, s-ar putea ajunge la situația în care mașina să ajungă la solicitare dar să moară pe drum, odată cu pacientul.