În cadrul unui proiect unic în țară, derulat de către Centrul pentru Arii Protejate și Dezvoltare Durabilă (CAPDD) Bihor, zece peșteri din Munții Apuseni își așteaptă vizitatorii. Toate cele zece grote incluse în prima rețea de peșteri speoturistice se află pe teritoriul sitului Natura 2000 Defileul Crișului Repede-Pădurea Craiului, pe care centrul îl administrează, fiind arie protejată de interes european.

 

La sediul Centrului Naţional de Informare şi Promovare Turistică (C.N.I.P.T.) - Bihor, a avut loc luni conferinţa de presă prilejuită de încheierea proiectului „Prima reţea de peşteri speoturistice din România - model de valorificare durabilă a patrimoniului carstic”, proiect cofinanţat printr-un grant din partea Elveţiei, prin intermediul Contribuţiei Elveţiei pentru Uniunea Europeană Extinsă.

Cu acest prilej, au fost lansate albumul şi broşura de promovare a peşterilor speoturistice, „Comori ascunse din Pădurea Craiului”, respectiv „Călătorie spre centrul pământului”.

„Titlul proiectului poate sună pompos, însă ideea a fost de a lua cele 10 peșteri și de a realiza o serie de studii, pentru a vedea în ce stare de degradare sunt și cum putem să le protejăm în mod activ”, a spus Andrei Acs, coordonatorul proiectului, luni, în cadrul conferinței de presă.

Proiectul, având o valoare totală de 84.387 franci elveţieni, a avut drept obiectiv realizarea primei reţele de peşteri speoturistice din România, în Munţii Pădurea Craiului. Acest proiect și-a propus să contribuie la protecţia, conservarea activă şi integrată a 10 peşteri speoturistice din Pădurea Craiului, prin aplicarea unor metode inovatoare de protecție activă și valorificare turistică, bazate pe studii, planuri de management și politici publice specifice, cu o promovare responsabilă și prin implicarea tuturor actorilor locali. Cele zece peșteri sunt: Ciur-Ponor, Craiului, Vântului, Hârtopul Bonchii, Bătrânului, Moanei, Doboș, Gruieț, Gălășeni și Osoi.

„Timp de un an, împreună cu specialiștii Institutului Speologic Emil Racoviţă din Bucureşti, am realizat o serie de studii, cercetări și monitorizări în aceste peșteri, bazate pe diferite componente biotice şi abiotice”, a mai spus Andrei Acs, menționând că, pe baza datelor colectate, au fost elaborate, apoi, planurile de management și regulamentele grotelor. Un aspect important semnalat de managerul proiectului la conferința de presă a fost acela că, în afară de Peștera Vântului (unde vor putea intra grupuri de maxim 12 persoane), în celelalte nouă peșteri nu vor avea acces, în același timp, decât maxim 8 persoane.

„Peșterile vor avea acum răgazul să se refacă natural, mai ales că între grupurile de turiști va trebui să existe o pauză de două ore. De exemplu, un grup de 40 de persoane va fi împărțit astfel încât vor intra doar câte 8”, a subliniat Andrei Acs.

La rândul său, Paul Iacobaş, directorul CAPDD Bihor, a arătat că turiştii care intenționează să viziteze cele zece peșteri trebuie să ia legătura cu unul dintre cei 17 operatori turistici din Munţii Pădurea Craiului, lista acestora fiind disponibilă în broșura tipărită de CAPDD, dar și pe o platformă online, pe care CAPDD o va face special pentru turiști și care va fi disponibilă din această toamnă.

În plus, pentru a proteja „lumea de sub lume”, aceste peșteri vor avea reguli speciale de vizitare, conform planurilor de management ale fiecăreia. Accesul se va face numai împreună cu ghizi bine pregătiți, a căror misiune principală este să facă din aventura turiștilor o experiență de neuitat. Și, pentru a întregi ineditul expediției, fiecare explorator va trebui să fie echipat așa cum trebuie, cu cască speologică, lumini, salopetă și, acolo unde este cazul, ham, lonjă, sistem de asigurare.

Vizitarea unei peșteri costă între 50 și 200 de lei, în funcție de ehipamentul de care dispune turistul.