Preşedinta Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP), Adi Croitoru, s-a aflat ieri în judeţul Bihor, unde s-a întâlnit cu primari din judeţ pentru a le prezenta modificările legislative în domeniu şi structura locală proaspăt înfiinţată, după care a vizitat Lacul Peţea din Băile 1 Mai.

 

Adi Croitoru a afirmat că, pentru ANANP, „Bihorul este o provocare, un judeţ destul de greu” din punct de vedere al ariilor protejate.

La sfârşitul întâlnirii cu primarii, preşedinta ANANP a susţinut o conferinţă de presă, alături de directorul instituției, Paula Enuț, vicepreședintele Consiliului Județean Bihor, Ioan Mang, și prefectul Ioan Mihaiu.

„Bihorul este un judeţ destul de greu, o provocare venită pe un efect negativ”, adeclarat, încă de la început, Adi Croitoru, făcând referire la situaţia Lacului Peţea din Băile 1 Mai „aflat într-o stare de degradare avansată”. Potrivit acesteia, pentru rezolvarea problemei din rezervația naturală Lacul Pețea, distrusă în acest moment, se doreşte accesarea unor fonduri europene în valoare de 10 milioane euro.

„În 2016 am aprobat planul de management al Lacului Pețea pentru a putea avea măsuri active și pentru a putea depune un proiect de tip B la Ministerul Fondurilor Europene, pe POIM, pe care ni-l dorim în valoare de 10 milioane euro, astfel încât, împreună cu Primăria Sânmartin, să reușim să facem reconstrucție ecologică și să reușim să readucem habitatul la ceea ce a fost el odată”, a declarat preşedinta ANANP, adăugând că proiectul este „spectaculor, foarte tehnic şi provocator”.

„Lacul Pețea reprezintă un adevărat indicator în ceea ce privește situația apelor termale”, a menţionat Adi Croitoru. Potrivit acesteia, trebuie identificate cauzele care au dus la actuala situaţia e lacului, iar apoi aceste cauze trebuie eliminate. „Pot fi o multitudine de cauze, dincolo de supraexploatarea apei geotermale”, susţine preşedinta ANANP. Ulterior, habitatul trebuie refăcut, iar lacul repopulat. Potrivit Paulei Enuţ, în prezent, proiectul se află în fază de construcţie, după care urmează studiile de fezabilitate, care ar putea dura un an şi abia ulterior va fi derulat proiectul, care ar trebui să se desfăşoare pe o perioadă de aproximativ patru ani. „Aşteptăm specialiştii să ne spună cauzele”, a afirmat Enuţ, adăugând că proiectul este prioritar pentru Agenţie. „Sigur va fi un model de succes în România”, a mai adăugat directorul ANANP.

 

„Simbioza cu cetăţenii”

 

În ceea ce priveşte întâlnirile cu primarii, Adi Croitoru a menţionat că au fost prezentate modificările legislative aduse de ordonanţa 75/2018, care prevede trecerea la ANANP a custodiei ariilor protejate. Preşedinta ANANP susţine că în cazul ariilor protejate în care ONG-urile care au avut custodia până acum şi-au făcut treaba, vor fi încheiate parteneriate. De asemenea, parteneri în custodia ariilor protejate sunt primăriile pe raza cărora sunt aceste arii. „Le-am transmis (primarilor – n.r.) că instituţia noastră funcţionează lângă dumnealor. Ne dorim să funcţionăm în simbioză cu cetăţenii. Până acum, administrarea nu s-a făcut unitar, a lăsat de dorit, şi nici agenţiile de mediu nu au aplicat întotdeauna unitar legislaţia de mediu. Dacă era arie protejată, lumea spunea că nu se poate face, nu se poate construi. Se poate face, respectând legislaţia. Având grijă să o aplici aşa cum trebuie. Noi suntem alături de primari, pentru a reuşi să deblocăm aceste lucruri, respectând legislaţia de mediu şi respectând comunitatea. Succesul nostru comun constă în a găsi calea de mijloc, graniţa aceea fragilă între tot ce înseamnă natură şi dezvoltare. De asemenea, le-am povestit primarilor despre produsele care urmează să fie branduite ca produs în arie protejată, să primească certificat marcă de arie protejată şi le-am povestit cum ne vom bate să ajungă la o justă valoare să fie vândute la magazinele din ţară, şi apoi din străinătate. Am mai discutat despre pachetele ecoturistice pe care urmează să le promovăm la nivel de comunitate locală şi vrem să avem o foarte bună apropiere şi colaborare cu tot ce înseamnă primării”, a declarat Adi Croitoru. De asemenea, Croitoru a anunţat că, în Bihor, a fost înfiinţată o structură locală, care are, deocamdată, sediul într-un birou pus la dispoziţie de Prefectură. Din cele 10 posturi prevăzute în organigramă, au fost ocupate doar trei.

Paula Enuţ a menţionat că, în cadrul întâlnirii cu primarii bihoreni, şapte dintre ei au ridicat problema blocajelor cu care s-au confruntat în accesarea de fonduri europene din cauză că foştii custozi ai ariilor protejate nu le-au dat avizele necesare. Vicepreşedintele CJ Bihor, Ioan Mang, a intervenit, menţionânc ă „orice proiect au vrut să facă – drum, podeţ etc. – au fost blocaţi” de custozi, care nu şi-au dat acordul. El a exemplificat, printre altele, cu o investiţie a Apelor Române în zona Pietroasa-Boga, blocată de Parcul Natural Apuseni. „Pârâul roade sub drum. Apele Române au vrut să realizeze o protecţie a drumului, însă au fost blocaţi pe motiv că pe malul apei creşte un muşchi. S-au făcut şi dosare penale, iar investiţia a fost blocată. În trei zone riscăm să nu mai avem cale de acces către Boga şi Padiş”, susţine Mang.