Au trecut 11 ani de când Consiliul Judeţean Bihor a decis înfiinţarea unei societăţi comerciale care să asigure distribuţia gazului în oraşele şi comunele Bihorului. Toate conducerile care s-au perindat în fruntea judeţului din 2006 şi până în prezent nu au reuşit să facă nimic. Dimpotrivă, au cerut dizolvarea propriei societăţi, SC Gaz Bihor SA. Două magistrale în care s-au investit milioane de euro zac nefolosite, iar bihorenii nu beneficiază nici acum de o resursă care le-ar face existenţa mult mai uşoară.

În 2007 a fost finalizată magistrala de gaz natural Cefa-Căpâlna-Ştei cu o lungime de 76,8 km, la o valoare de 42.572.000 lei, inclusiv TVA. De atunci nicio moleculă de gaz natural nu a tranzitat magistrala către beneficiari. Magistrala Biharia-Aleşd, în lungime de 42,25 km, a fost şi ea finalizată, cu mari probleme şi blocaje determinate de exproprierea terenurilor de pe raza unor comune pe unde trebuia să treacă conducta.

Având magistrale de gaz montate, Consiliul Judeţean Bihor, împreună cu societatea de distribuţie gaze SC Amarad SA Arad, s-au asociat în 2006 într-o nouă firmă, SC Gaz Bihor SA, prin care urmau să fie distribuite gazele către consumatorii casnici şi agenţii economici. Firma arădeană deţinea 70% din acţiuni, în timp ce CJ Bihor şi primăriile din judeţ asociate (71 de unităţi administrativ teritoriale), restul de 30%. La cele două conducte de transport gaze urmau să fie racordate cele 71 de unităţi administrativ-teritoriale din Bihor, valoarea totală a investiţiilor fiind de peste 60 de milioane de euro. Ce s-a ales de toată investiţia? Praful. Magistralele zac nefolosite în pământ, iar bihorenii sunt nevoiţi să facă eforturi costisitoare pentru a-şi procura lemne pentru sezonul rece. O resursă din ce în ce mai scumpă şi pe cale de dispariţie din România, din cauza defrişărilor masive, furturilor şi exporturilor iresponsabile. Un adevărat atentat la siguranţa şi dreptul la o viaţă decentă a românilor.

Dizolvarea, dispusă prin instanţă

În 31 mai 2013 Consiliul Judeţean decide lichidarea societăţii şi îl mandatează pe consilierul judeţean Ionel Avrigeanu, reprezentat al CJ în AGA SC Gaz Bihor SA, să întreprindă demersurile necesare lichidării societăţii. Doi ani nu se întâmplă nimic. În 31 martie 2015 Ionel Avrigeanu este retras din AGA societăţii Gaz Bihor, fiind desemnată reprezentat al CJ doamna Mihaela Roşan, cu acelaşi mandat, de a întreprinde demersurile necesare dizolvării societăţii.

În urma solicitării CRIŞANEI de a explica ce s-a ales de Gaz Bihor SA, conducerea Consiliului Judeţean ne-a transmis că „a fost notificat în repetate rânduri acţionarul majoritar SC Amarad SA (atât în scris, prin adresele nr. 13422/08.09.2015 şi nr. 15763/15.10.2015, cât şi telefonic) în vederea lichidării societăţii prin acordul acţionarilor, dar demersurile au rămas fără rezultat.” Deoarece pe cale amiabilă nu s-a realizat ieşirea din această asociere, CJ Bihor a formulat o cerere de chemare în judecată prin care s-a cerut dizolvarea SC Gaz Bihor SA. Lucru care s-a şi întâmplat prin sentinţa comercială nr.166/C/2016 a Tribunalului Bihor şi rămasă definitivă prin decizia nr.20/C/2017 a Curţii de Apel Oradea.

Cazul de la Ştei

Un caz aparte, prin aberaţiile administrative ivite şi blocajele care s-au ţinut lanţ, este cel al oraşului Ştei în privinţa racordării la gaz. Şteiul a devenit un oraş al stivelor de buşteni de foc, în care principala preocupare a locuitorilor în sezonul rece este căratul sacoşelor cu lemne de foc în apartamente. Mediul de afaceri este şi el profund afectat, lipsa gazului natural făcând zona neatractivă pentru afaceri. Licitaţia privind distribuţia gazelor naturale în Ştei a fost atribuită în anul 2011 către SC MELFI SRL din Italia. În data de 4 septembrie 2015, întrucât Melfi nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale, s-a încheiat Actul adițional nr.1 de prelungire a contractului și societatea italiană a transmis Ministerului Energiei (care între timp preluase contractul) și Primăriei orașului Ștei un grafic de lucrări prin care se angaja ca până la data de 30 mai 2017 să finalizeze probele și testările, rețeaua de distribuție urmând să fie dată în folosință pe 4 iulie. Şi data prevăzută în actul adiţional s-a scurs, investiţia nu a fost finalizată, iar firma nici măcar nu a depus la Primăria orașului Ștei documentația tehnică, studiile și avizele necesare și nici acordurile pentru obținerea autorizației de construire.

Iată ce transmite Primăria Ştei la solicitarea CRIŞANEI: „Până în momentul de faţă, la sediul Primăriei oraşului nu s-au depus documentele necesare pentru emiterea Autorizaţiei de Construire pentru construcţia reţelei de distribuţie a gazelor naturale în oraşul Ştei. În vederea realizării acestui proiect, Primăria Ştei a ajutat firma Melfi prin următoarele: obţinerea acordului de trecere de la toţi proprietarii de terenuri private peste care trece conducta de gaze, obţinerea avizelor şi studiilor necesare, le-am pus la dispoziţie toate documentele şi informaţiile necesare, dovadă fiind şi adresa cu nr. 1153 din 6 aprilie 2016 către Ministerul Energiei, prin care i-am asigurat de sprijinul nostru”. Nefiind parte directă a contractului de racordare a Şteiului a gaze naturale, Primăria oraşului are mijloace limitate de acţiune, deşi oraşul este beneficiarul lucrărilor. Un paradox tipic pentru administraţia românească.

Blocaj la Ministerul Energiei

Deoarece nu a fost respectat graficul de execuţie al lucrărilor, Primăria Şteiului a solicitat „în repetate rânduri situaţia avizelor, acordurilor şi studiilor solicitate prin Certificatul de Urbanism nr. 2 din 4 februarie 2016”, prin două adrese consecutive în lunile iunie şi iulie 2016, dar, neprimind niciun răspuns la ele din partea constructorului, Primăria a informat Ministerul Energiei, Direcţia Ţiţei şi Gaze Naturale de această situaţie, prin adresa 2699/27 iulie 2016. Nici de aici nu s-a primit niciun răspuns. De reţinut că Ministerul Economiei şi Melfi sunt cele două părţi ale contractului de execuţie privind introducerea gazului în oraş.

Conducerea Primăriei Ştei mai aminteşte că au existat, în cursul anului 2016, două interpelări adresate Ministerului Economiei din partea deputatului Liviu Lazea Matiuţă şi a senatorului Cornel Popa pe tema introducerii gazului în oraş. De asemenea, luna trecută, reprezentanţii societăţilor comerciale din oraş au depus o petiţie către Ministerul Energiei. Întreprinzătorii critică lipsa de transparenţă a autorităţilor centrale în demersurile de introducere a gazelor şi califică amânările repetate de rezolvare a situaţiei drept un abuz asupra drepturilor cetăţeneşti, drepturi pe care sunt pregătiţi să şi le apere în instanţele de judecată şi prin sesizarea Comisiei Europene, pentru îngrădirea dreptului de acces la rețeaua de distribuție a gazelor naturale. Nu s-a primit niciun răspuns.