Ziua Imnului Naţional - Un ceremonial matinal, în pas alergător
Pe platoul din faţa Primăriei municipiului Oradea a avut loc, ieri dimineaţă, un ceremonial dedicat Zilei Imnului Naţional al României, marcată în fiecare an din 1998 încoace, după ce Parlamentul României a decis prin Legea nr. 99/1998 ca ziua de 29 iulie să fie proclamată Ziua Imnului Naţional al României. Simbol al unităţii Revoluţiei române din 1848, "Deşteaptă-te, române!" a fost cântat pentru prima dată în 1848, iar în anul 1947, după abdicarea regelui Mihai I, a fost interzis, împreună cu alte marşuri şi cântece patriotice, intonarea sau fredonarea lui fiind pedepsite. La manifestările care au durat o jumătate de oră au fost prezenţi zeci de cetăţeni ai municipiului, reprezentanţi ai administraţiei locale şi ai Prefecturii Bihor, parlamentari şi cadre militare active, în rezervă şi retragere. După discursurile invitaţilor, Fanfara militară a Şcolii de Pregătire a Agenţilor Poliţiei de Frontieră "Avram Iancu" Oradea a susţinut o foarte scurtă suită de marşuri militare, apoi cei prezenţi au intonat imnul de stat al României.
În cadrul ceremoniei de ieri de la Oradea, prefectul Gavrilă Ghilea a prezentat o alocuţiune cu privire la Imnul Naţional, amintind că "Deşteaptă-te, române!" a devenit imnul naţional al României în anul 1990, după Revoluţia din decembrie '89. Totodată, acesta a menţionat că deşi Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului, melodia pe care Andrei Mureşanu a pus versurile sale avea o largă circulaţie în epocă şi nu i se cunoaşte cu certitudine autorul. La rândul său, preşedintele ANCMRR, col. (r) conf. univ. dr. Vasile Creţ a făcut un scurt istoric al imnului "Deşteaptă-te, române!", prezentând totodată celelalte cântece care au fost, de-a lungul timpului, imnuri de stat ale României: Trăiască Regele (1884-1948), Zdrobite cătuşe (1948-1953), Te slăvim, Românie! (1953-1977), Trei culori (1977-1989). Potrivit lui Creţ, "Deşteaptă-te, române!" a fost cântat pentru prima dată în 1848, iar în anul 1947, după abdicarea regelui Mihai I, a fost interzis, împreună cu alte marşuri şi cântece patriotice, intonarea sau fredonarea lui fiind pedepsite. După aceste discursuri, Fanfara militară a Şcolii de Pregătire a Agenţilor Poliţiei de Frontieră "Avram Iancu" Oradea a susţinut o foarte scurtă suită de marşuri militare, după care, cei prezenţi au intonat imnul de stat al României. Ceremonialul s-a încheiat cu jumătate de oră mai devreme decât era programat cu o scurtă defilare a gărzii de onoare.
==Tocmai aveam ocazia sa-mi initiez nepotica de 3 ani(musafir in oras)in ale "evenimentelor - si -fanfara militara se retragea,si chiar nu credeam ca voi intirzia(dupa programul anuntat in cr.din 28 VII,a.c.)Totusi Va multumesc ptr toate informatiile culturale care le publicati.Cu bine.