În fiecare an, pe 1 aprilie, oamenii din toată lumea marchează Ziua păcălelilor. Fiecare persoană a încercat, măcar o dată în viață, să îi facă o farsă unui prieten, vecinului, colegului de serviciu, sau unui membru de familie.

Unii istorici spun că această sărbătoare îşi are originea în Evul Mediu, când Sfântul Sisoe, un pustnic egiptean prieten cu mai cunoscutul Antonie cel Mare, obişnuia să-l păcălească pe această dată pe Sfântul Antonie, susţinând că l-a văzut pe diavol uşurându-se în strachina cu mâncare a acestuia sau prefăcându-se că a reuşit să învie din morţi diverse victime ale unei epidemii de ciumă. Alţii îl aduc în prim-plan Sfântul Fesbuchie, care locuia în apropierea unui iaz în care scufundase câţiva buşteni şi pe care mergea la începutul lunii aprilie dându-le impresia pelerinilor că poate merge pe apă, asemenea lui Iisus.

De fapt, în trecut Anul Nou se sărbătorea pe 1 aprilie, dar Papa Grigore al XIII lea, în anul 1562, a modificat calendarul, astfel încât ziua de 1 aprilie a devenit 1 ianuarie. Mulți nu au știut de această modificare a calendarului și au continuat să sărbătorească Anul Nou, iar ceilalți care au știut de calendarul nou au decis să îi păcălească pe cei care sunt tradiționaliști. O altă recentă explicaţie arată că în anul 1564 regele Carol al IX-lea al Franţei ar fi mutat serbarea Anului Nou de pe data de 1 aprilie pe data de 1 ianuarie. Întrucât la vechiul An Nou, care era pe 1 aprilie, se obişnuia să se împartă cadouri, s-a continuat împărţirea de cadouri şi după anul 1564, dar sub forma unor farse şi glume nevinovate. Ziua păcălelilor este cunoscută, însă, în multe ţări din Europa, încă din secolul al XVI-lea.

În Franța, unde Ziua Păcălelilor a fost celebrată pentru prima dată în secolul al XVI-lea, cel care cade victima unei păcaleli este numit “poisson d’ Avril” (pește de aprilie). Acesta trebuie, conform tradiției, să poarte întreaga zi o hârtie prinsă cu un ac cu gămălie, pe spate. Hârtia trebuie ori să fie decupată în formă de pește, ori să aiba un pește desenat. Toate acestea din cauza faptului că în luna aprilie, potrivit astrologiei, soarele părăsește semnul zodiacal al “Peștilor”.

Prima atestare la englezi datează din 1686, sărbătoarea fiind descrisă de John Aubrey “Ziua sfântă a păcălelilor. O găsim la 1 aprilie. Este ținută în Germania și pretutindeni”. Ziua Păcălelilor este marcată timp de două zile în Anglia: cel păcălit este numit “noddy” și trebuie să poarte o coadă atașată pantalonilor sau fustei. În Scoția, acestuia i se spune “April qowk” sau “April cuckoo”(cuc de aprilie), pentru că aceasta este prima pasăre care vestește venirea primăverii.

În România, Ziua păcălelilor a apărut în secolul al XIX-lea. Există şi câteva superstiţii legate de această sărbătoare. Se spune că farsele ar trebui făcute până la ora prânzului, altfel apare ghinionul. Totodată, tradiţia spune că dacă o fată reuşeşte să te păcălească, atunci trebuie să te căsătoreşti cu ea. De asemenea, copiii născuţi pe 1 aprilie vor avea succes în viaţă.

Din cauza perioadei în care ne aflăm, în care pandemia de coronavirus a creat teamă în rândul populației, trebuie să fim atenți la glumele pe care le facem, deoarece riscăm să provocăm mai multă panică decât amuzament.