De teamă că Uniunea Europeană ar putea obliga statul român să le taie din drepturi, foştii deţinuţi politici şi deportaţi se gândesc la diverse metode de acţiune. La nivel naţional, foştii deţinuţi politici se gândesc să dea în judecată statul, dacă li se va atinge de drepturi, pentru a-şi recupera prejudiciile cauzate de regimul comunist. Conducerea Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România - Filiala Bihor, precum şi cea a Asociaţiei Deportaţilor şi Victimelor Oprimării Comuniste Bihor nu crede însă că se va ajunge până acolo.

În anii '80 era cea mai puternică grupare militară de pe teritoriul României. Astăzi, de ea s-a ales praful. Epoca de glorie a Garnizoanei Oradea mai trăieşte doar în amintirea ofiţerilor care au activat aici şi a foştilor comandanţi, azi pensionari. O parte din cazărmi au fost demolate, în alte clădiri şi-au făcut loc noi instituţii. A rămas activă doar o mică unitate de transmisiuni care urmează şi ea să fie mutată, plus unitatea militară de la Beiuş. Singurele uniforme militare care mai amintesc de Garnizoană sunt Jandarmii şi Pompierii, dar ele nu mai ţin de Armată.

Acum 65 de ani, flăcăii din satele judeţului rămase sub administraţie românească erau încorporaţi cu preponderenţă în Divizia 3 Vânători de Munte. Poate acesta a fost şi motivul pentru care conducerea Armatei Române a decis ca Divizia să fie trimisă să lupte tocmai în Bihor. În evidenţele Asociaţiei veteranilor de război - filiala Bihor figurau, la sfârşitul lunii august, 1.007 veterani de război şi 55 de văduve de război care nu s-au mai recăsătorit. Puţini dintre foştii combatanţi care au luptat nemijlocit în zona Oradiei au mai rămas în viaţă. Unii dintre ai au lăsat mărturii scrise despre conflictul armat la care au participat.