O dinamică accentuată a dezvoltării oraşului s-a înregistrat după intrarea României în Uniunea Europeană, când a beneficiat de fonduri nerambursabile în implementarea unor proiecte sociale, edilitare şi de infrastructură. Factorul determinant în acest proces l-au avut conducerea administrativă a oraşului, respectiv Consiliul Local şi primarul, ale căror strategii şi decizii au direcţionat dezvoltarea oraşului.

40% din investiţii din fonduri europene

Realizări indubitabile a cunoscut urbea de pe Crişul Repede în anii de mandat al primarului Zeno Ţipţer. Un om care vorbeşte prin fapte, modest şi prietenos, înconjurat de oameni capabili, cu care a alcătuit o echipă,  reuşind să pună în valoare capacitatea creativă şi vizionară a colaboratorilor săi şi să implementeze multe proiecte în domenii prioritare. Pornind de la o cifră, care vorbeşte de la sine, putem cuantifica realizările obţinute, cu care se mândreşte primarul şi locuitorii urbei. Sumele accesate prin proiecte europene reprezintă cca 40% din investiţiile de care a beneficiat oraşul. Raportată la numărul populaţiei, suma pe cap de locuitor reprezintă un record, neegalat nici de oraşe mari, cu potenţial şi pretenţii. Trecem în revistă principalele realizări şi marile transformări prin care a trecut oraşul.

Asistenţa medicală pusă la punct

Cea mai mare problemă cu care s-a confruntat comunitatea după revoluţie a fost starea deplorabilă în care se găsea Spitalul Orăşenesc, din care lipseau medicii, dotările şi utilităţile de strictă urgenţă. În anul 2006, în spital asigurau asistenţa medicală 4 medici dintre care 2 pensionari. Iarna, puţinii pacienţi care se internau trebuiau să aducă şi lemne de acasă ca să se poată încălzi. Spitalul a devenit o „haltă" pentru pacienţi în drum spre Oradea. În prag de desfiinţare, spitalul a constituit prioritatea nr. 1 a primarului şi a Consiliului Local. Numirea ca manager a ing. Ioan Todoca, cu sprijinul nemijlocit al primarului Zeno Ţipţer şi punerea la punct a unei strategii de reabilitare a spitalului, au condus la salvarea existenţei sale şi la obţinerea unor rezultate foarte bune, la ora actuală fiind una din unităţile sanitare moderne din judeţ şi ţară. Nenumăratele deplasări la Bucureşti a managerului şi primarului, dar şi insistenţele lor au deschis „porţi" şi linii de finanţare pentru spital. În 6 ani, spitalul a „renăscut din propria cenuşă". S-a realizat un nou corp de spital în locul Staţiei de Salvare, mutată într-o locaţie nouă. Aici funcţionează în condiţii moderne secţiile de pediatrie, interne şi urgenţe. La corpul vechi s-a recondiţionat acoperişul şi exteriorul, iar interiorul s-a recompartimentat şi modernizat. De aceleaşi lucrări a beneficiat şi Secţia de pneumologie (TBC). Însumând investiţiile alocate pentru aceste obiective, ajungem la cifra de cca. 5 mil. lei. În curs de execuţie este înlocuirea instalaţiei electrice, asigurându-se confortul pacienţilor prin montarea de prize la patul bolnavilor, sonerii, alarmă, lămpi de noptieră etc. Urmează licitarea pentru instalarea unei staţii de oxigen, ceea ce înseamnă o investiţie de cca 2,5 mil. lei provenind de la Ministerul Sănătăţii şi bugetul local. Beneficiar al unui proiect transfrontalier, împreună cu Spitalul din Berettyouyfalu, Spitalul Aleşd, ca lider de proiect, prin suma de 75 mii euro, realizează informatizarea spitalului, iar prin schimburile de experienţă cu spitalul partener, contribuie la îmbunătăţirea pregătirii profesionale a personalului. Cu acelaşi spital s-a depus un alt proiect eligibil, pe partea de urgenţe, în valoare de 1,5 mil. euro, prin care partea maghiară să procure un computer tomograf, iar spitalul din Aleşd să beneficieze de o ambulanţă modernă, care să transporte pacienţii la Berettyoufalu pentru tomografii. Un alt proiect cu finanţare europeană, în valoare de 485 mii euro, „Reabilitare şi modernizare cabinete ambulatorii" se află în curs de finalizare. Ca urmare a acestor transformări, calitatea actului medical a atins standardele cerute pentru acreditare, pe care a solicitat-o spitalul aleşdean, prima instituţie medicală din Bihor care cu siguranţă o va obţine.      

Şcoli şi grădiniţe construite şi reabilitate

Un alt domeniu în care s-a investit din fonduri europene (8 milioane lei) este învăţământul, astfel fiind asigurate condiţiile optime pentru desfăşurarea activităţilor şcolare de calitate şi vorbim aici despre Şcoala gimnazială „Constantin Şerban". Aici s-a extins spaţiul de şcolarizare cu un nou corp de clădire şi dotări moderne, reuşindu-se comasarea tuturor claselor gimnaziale. Din fonduri guvernamentale şi de la bugetul local, în valoare de 2,5 mil. lei, se află în stadiu de finalizare la Colegiul Tehnic „Alexandru Roman" un campus şcolar. Anticipând criza spaţiilor de şcolarizare pentru preşcolari, cu fonduri guvernamentale şi proprii, edilii oraşului au construit o Grădiniţă cu program prelungit, cu o capacitate de 120 de locuri (1,2 mil. lei), o grădiniţă cu program normal la Peştiş, au extins şi modernizat grădiniţa cu program normal din Aleşd. Pentru construirea unei săli de gimnastică la Şcoala din Peştiş, s-au alocat 250 mii lei.

Asistenţa socială şi proiecte de mediu

Prin proiecte cu finanţare europeană, s-au realizat câteva obiective sociale de mare necesitate şi utilitate. Astfel, prin programul PHARE, s-a construit Centrul de Zi pentru Persoane vârstnice, în valoare de 114,5 mii euro, s-a procurat un microbuz în valoare de 110 mii euro, iar în curs de implementare, în valoare de 470 mii euro, este proiectul de reabilitare şi extindere a Centrului de zi pentru persoane vârstnice. Cu o investiţie de 75 mii euro, bani provenind de la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi de la bugetul local, s-a realizat o cantină socială, ai cărei beneficiari sunt persoane cu dizabilităţi şi cei cu posibilităţi financiare reduse. Pe aceeaşi linie se înscrie şi Centrul social multifuncţional, în valoare de 125 mii euro, din Fondul român de dezvoltare socială şi bugetul local, construit în cartierul Obor, având ca obiectiv intensificarea procesului de integrare şi socializare a persoanelor dezavantajate. Tot în acest domeniu se pot aminti proiectele în curs de finalizare: reabilitarea şi îndiguirea Văii Izvor, cu fonduri de la Ministerul Mediului; extinderea ştrandului cu un bazin acoperit, care se realizează cu fonduri locale, în valoare de 1,2 mil. lei; pentru asigurarea unui comerţ civilizat, de către micii producători, s-a investit suma de 600 mii lei, în modernizarea pieţii agroalimentare şi construirea unei hale de lactate. Continuă extinderea şi reabilitarea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare a oraşului şi a satelor Tinăud, Peştiş şi Pădurea Neagră, cu fonduri alocate de Ministerul Mediului şi de la bugetul local, în valoare de 2 mil. euro. Având ca prioritate asigurarea de locuinţe tinerilor, Consiliul Local şi Primăria au depus eforturi şi demersuri pentru construirea din fonduri ANL a două blocuri, cu 94 de apartamente, rezolvând în mare parte solicitările de locuinţe.

Infrastructura şi obiective edilitare

Din fonduri proprii, continuând lucrările de asfaltate a străzilor, s-a reuşit rezolvarea acestei probleme în procent de 95%, urmând să se asfalteze şi noile străzi, după ce vor fi introduse utilităţile (curent, apă, canal). Beneficiind de o investiţie în valoare de 340 mii euro, de la Ministerul Integrării Europene şi de la bugetul local, s-a finalizat „Sistemul zonal de Colectare a deşeurilor menajere în zona Defileul Crişului Repede", iar cu o investiţie de 1, 2 mil. euro, de la Administraţia Fondului pentru Mediu (60%) şi bugetul local (40%) s-a realizat "Staţia de sortare şi transfer deşeuri menajere." Administraţia locală va beneficia de un nou sediu al Primăriei, a cărui valoare este de 1,5 mil. lei, estimat a se finaliza spre sfârşitul anului viitor. Tot printr-un program PHARE, în valoare de 21 mii. lei s-a derulat proiectul „Adaptarea administraţiei publice locale la realităţile economice şi sociale, ale aderării la UE. Cu fonduri proprii (50 mii. lei) s-a construit în cimitirul orăşenesc o Capelă, urmând ca la anul să se realizeze acelaşi obiectiv în Peştiş şi Tinăud. Valorificând potenţialul turistic al zonei, este în curs de derulare un proiect de 116 mii euro, finanţat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Promovarea produsului turistic al oraşului Aleşd - Cetatea Piatra Şoimului. Un proiect în valoare de 5 mil. euro, finanţat de Ministerul Dezvoltării, având ca obiectiv reabilitarea Staţiei de epurare a sistemului de conducte şi extinderea reţelei de apă şi canal, este aprobat deja, urmând licitaţia şi demararea lucrărilor. Merită amintit sprijinul acordat de Consiliul local tuturor confesiunilor religioase, pentru sprijinirea investiţiilor la bisericile în construcţie şi susţinerea cultelor, cu suma de cca. 200 mii lei anual.

Proiecte de viitor

Din multitudinea de proiecte pe care le are în agendă primarul Zeno Ţipţer am reţinut: sprijinirea investitorilor, prin acordarea de terenuri şi alte facilităţi, pentru construirea unor unităţi de producţie şi asigurarea de noi locuri de muncă; amenajarea în cadrul Parcului de agrement Tinăud, a unui miniaquaparc, care să transforme oraşul într-o staţiune balneo-climaterică. Un alt obiectiv prioritar îl reprezintă reabilitarea Casei de Cultură, al cărei proiect, în valoare de 3 mil. lei, a fost depus la Ministerul Culturii pentru finanţare. Pentru deplasarea în siguranţă a bicicliştilor, se preconizează construirea unei piste de biciclete, paralelă cu şoseaua naţională, între Aleşd şi Tinăud. Sportul va fi sprijinit financiar şi în continuare, cu dorinţa ca în doi ani oraşul să aibă o echipă de fotbal care să activeze în liga a III-a. Fiind receptiv la ideile şi sugestiile cetăţenilor, uşa biroului său este deschisă în permanenţă, pentru ca dialogul cu oamenii să continue şi să se constituie într-o utilă şi benefică consultare.