Credincioșii ortodocși sărbătoresc în ziua nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, 24 iunie, „Sânzienele” (în Ardeal) și Drăgaica (în sudul țării). În această zi, din anul 2013, la inițiativa comunității online „La Blouse Romaine”, dedicată promovării iei românești, se sărbătorește Ziua Universală a Iei, marcată în comunitățile românești și nu numai din toată lumea.

Sărbătoarea cămășii cu altiță, împreună cu tradiția noastră moștenită din timpuri imemoriabile, a devenit un adevărat brand de țară, un element al identității noastre românești recunoscut în întreaga lume. Ziua de 24 iunie coincide cu Sărbătoarea Sânzienelor, aluzie la faptul că, în tradiția noastră populară, acestea erau îmbrăcate în frumoase „Ii”. Această sărbătoare își are originea într-un străvechi cult solar și se numește în unele locuri „Cap de vară” sau „Amuțitul cucului”. Această pasăre cântă doar trei luni pe an, din jurul datei de 21 martie (echinocțiul de primăvară), până la solstițiul de vară (în jurul datei de 21-24 iunie - Sânzienele). În popor se spune că dacă cucul încetează să cânte înainte de Sânziene, vara va fi secetoasă. Imaginația populară a închipuit Sânzienele ca pe niște fete foarte frumoase, care trăiesc prin păduri sau câmpii îmbrăcate în frumoase ii, parte a costumului popular românesc. Piesă principală a costumului femeiesc, ia este croită în formă de cruce, dintr-o singură bucată de pânză și cu deschizătura în partea de sus. Ia este o cămașă tradițională românească de sărbătoare confecționată din pânză albă, bumbac, in sau borangic și împodobită cu mărgele și broderii la mâneci și la gât. Este un tip de cămașă scurtă, până la talie, spre deosebire de cămașa anterioară, mai veche, ce îmbrăca întregul corp și se purta dedesubtul hainelor. Tehnica decorării ei s-a transmis de la mamă la fiică, fapt care a conservat tradiția și gustul de la o generație la alta. Am insistat asupra detaliilor componistice ale iei pentru că, în decursul vremii, ia a cunoscut transformări atât în ce privește finețea materialelor folosite, armonia cromatică, dar și croiul pieselor de port românesc. Reginele României, Elisabeta și Maria, dar și aristocrația feminină a timpului au purtat cu mândrie costumul popular românesc, cu diferite ocazii. La Aleșd, ziua de 24 iunie a avut o semnificație aparte. Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul este unul din hramurile bisericii, denumită cu apelativul „Mica Sfânta Sofie”, dat de Preasfințitul părinte episcop al Oradiei, Sofronie, cu prilejul sfințirii acestui frumos locaș de cult. Cu acest prilej, după Sfânta Liturghie, cinstind evenimentul, s-a desfășurat o procesiune în jurul bisericii. Cortegiul credincioșilor a urmat racla cu Veșmântul Sfintei Cuvioase Parascheva. Apoi, sutele de credincioși prezenți au participat al Sfânta Taină a Maslului, în altarul de vară, oficiat de 12 preoți. Un moment emoționant la sfârșitul ceremoniei l-a  constituit intonarea de întreaga adunare a urării tradiționale „La mulți ani” adresată tuturor celor care poartă cu mândrie prenumele de Ioan şi a derivatelor sale, printre care preotul paroh Ioan Ovidiu Bocșan și primarul orașului, Ioan Todoca. Îmbinând sărbătoarea creștină a Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul cu Sânzienele și cu Ziua Universală a Iei, credincioșii, în speță femeile, au purtat cu mândrie Ia. Funcționarii din Primăria Aleșd au purtat și la serviciu Ia, împreună cu primarul și s-au fotografiat în grup.