Comuna Auşeu se încadrează în categoria comunelor mici, atât ca număr de populaţie, cât şi ca potenţial economic şi financiar. Cu toate acestea, se poate mândri cu oameni harnici şi pricepuţi, care ştiu să valorifice prin muncă, relieful şi poziţia geografică de care dispune.

Lipsa unor posibili investitori, care să contribuie la sporirea bugetului local, obligă administraţia locală să gestioneze cu multă chibzuială banul public, să gândească strategii şi proiecte pentru atragerea de fonduri europene şi autohtone, cu care să rezolve problemele de infrastructură şi edilitar-gospodăreşti ale comunei. Noua conducere a primăriei se pliază perfect cu cerinţele de modernizare a comunei şi rezolvarea necesităţilor colective şi individuale ale cetăţenilor. Tandemul Mitică Lazăr, primar, şi prof. Ancuţa Şchiop, viceprimar, formează o echipă omogenă în idei şi acţiuni, care cu siguranţă va transforma comuna Auşeu, într-o aşezare de tip european.

Proiecte în derulare

De mare anvergură şi ca primă prioritate este proiectul în derulare de introducere a apei şi canalizarea comunei. Început cu 2 ani în urmă, proiectul se apropie de final. Din valoarea totală de 40 mii lei, s-au realizat lucrări în procent de 97%, pentru care s-a achitat suma de 37 mii lei. S-au finalizat lucrările în satele Groşi, Auşeu, Gheghie şi Cacuciul Vechi, urmând ca, în acest an, şi locuitorii din satul Luncşoara să beneficieze de aceste servicii. Paralel, se derulează şi proiectul pe Ordinul 7, finanţat de Ministerul Dezvoltării de alimentare cu apă a comunei, de la Aleşd, precum şi legarea la sistemul de canalizare din oraşul Aleşd. S-au executat până în prezent aproximativ 27% din lucrări. În satul Luncşoara, lucrările pentru apă şi canal sunt executate în procent de 60%, întrucât va beneficia de resurse proprii de apă şi o staţie de epurare. Un aspect ce merită semnalat este racordarea pe bani publici a apei şi canalului până la poarta cetăţeanului. Din fonduri europene, pe măsura 322 se derulează proiectul în valoare de 2,5 milioane de euro, prin care se vor asfalta 12 străzi în lungime de 5,6 km. În satele Groşi (2), Auşeu (3), Luncşoara (4) şi Gheghie (2).  Această lucrare va fi suplimentată cu 400 mii lei din bugetul local.

Social-gospodăresc 

Printre priorităţile sociale ce urmează să fie rezolvate în acest an se află construirea Căminului Cultural din satul Groşi, în valoare de 47 mii lei, cu o capacitate de 150 locuri. În prezent, lucrarea se află în stadiul de roşu. Cu o investiţie de 1 milion euro şi 500 mii lei din bugetul local se va reabilita şi moderniza Căminul Cultural din satul Luncşoara (perla coroanei, cum îi place să-l numească lui Mitică Lazăr). Se intenţionează finalizarea acestui obiectiv până în luna mai a.c. Din aceeaşi bani  europeni, în satul Groşi, se construieşte o grădiniţă modernă, ce va funcţiona cu program prelungit, la care vor fi concentraţi toţi preşcolarii din satele Gheghie, Cacuciul Vechi, Auşeu şi Groşi. S-a obţinut asentimentul părinţilor, iar transportul va fi asigurat cu microbuzul şcolar. Toate unităţile de învăţământ care funcţionează în comună beneficiază de încălzire centrală şi condiţii optime pentru desfăşurarea procesului de învăţământ. Localul şcolii din satul Gheghie a fost reabilitat cu lucrări în valoare de 70 mii lei din bugetul local, fiind transformate două săli în cămin cultural, iar alte două rămânând deocamdată în conservare. Căminul Cultural din Cacuciul Vechi este planificat pentru  reabilitare în anul 2014. Rămâne nerezolvată situaţia fostei şcoli din Cacuci, în prezent, un punct muzeistic, pe care Primăria intenţionează să o concesioneze.

Proiecte pentru viitor

Cu sprijinul ministerului de resort, se intenţionează amenajarea şi regularizarea Văii Gepiş - Groşi şi a Văii Luncşoara -Auşeu. În colaborare cu CNADNR, care reabilitează şoseaua E 60, se încearcă realizarea pe o lungime de 4 km, în localităţile Groşi, Auşeu şi Gheghie, a canalizării pluviale acoperite. Pentru siguranţa deplasării cetăţenilor între satele Groşi, Auşeu şi Gheghie, se intenţionează realizarea unor trotuare paralel cu şoseaua, pentru pietoni şi biciclişti. Cunoscându-se intensitatea traficului rutier, pe E 60, în agenda de priorităţi a primarului se află şi construirea unei capele mortuare, evitându-se deplasarea ceremoniilor funerare pe şosea. 

Procesul „Mateescu"

A ajuns de notorietate procesul intentat de pretinşi urmaşi ai fostului grof Mateescu, pentru retrocedarea unei mari suprafeţe de pădure, deţinute pe raza comunelor Auşeu, Vadu Crişului şi Şuncuiuş. Reclamanţi sunt reprezentaţi în instanţă de o casă de avocatură, care prin tot felul de tertipuri juridice şi transferând procesul la diferite instanţe din ţară, pentru derutarea magistraţilor, încearcă să pună mâna pe 60 mii ha de pădure, din proprietatea obştească şi privată a cetăţenilor. Din păcate, nu toate  autorităţile locale se implică în proces pentru susţinerea proprietăţilor cetăţenilor pe care îi reprezintă şi care le-au acordat votul. În lupta cu rapacitatea avocăţească a rămas doar administraţia locală din Auşeu, sprijinită de Ocolul Silvic Aleşd. Ne miră dezinteresul Consiliului Judeţean şi al Prefecturii, care dispun de specialişti şi fonduri şi nu se implică în apărarea proprietăţii asupra pădurilor. Acţiuni de parteneriat 

Profitând de aşezarea geografică a comunei, edilii din Auşeu au concesionat pe 25 ani o suprafaţă de teren într-o zonă limitrofă cu comunele Şinteu şi Borod, unei companii eoliene, pentru producerea printr-o sursă alternativă a curentului electric. Prin impozitele pe care le va plăti, evaluate la cca. 10 mii euro pe an, comuna va putea iniţia şi realiza noi proiecte locale. Un alt viitor partener, „Wind Kontor", firmă de fotovoltaice, pentru 6 ha teren concesionat pe 25 ani, va spori bugetul comunei cu încă 6 mii de euro anual. În vederea amenajării unei baze sportive moderne, sunt discuţii avansate cu o firmă de construcţii, care va concesiona pe 3 ani o suprafaţă de 2,5 ha teren neproductiv, pe care o va excava, iar pe aceeaşi suprafaţă va construi o bază sportivă cu 2 terenuri, din care unul cu gazon sintetic.  Acest demers jurnalistic se doreşte o dare de seamă a conducătorilor noi aleşi în faţa alegătorilor, pentru a cunoaşte strădaniile şi realizările obţinute în doar nouă luni de mandat şi a se bucura şi pe viitor de încredere şi susţinere în activitatea lor. Dorinţa, capacitatea şi colaborarea sunt „armele" folosite de cei doi edili în uimitoarele transformări benefice comunităţii. Sunt puţine comune care se pot mândri cu atragerea, prin proiecte europene, a sumei de 3,5 milioane euro şi utilizarea lor pentru modernizarea comunei şi ridicarea standardului de trai al locuitorilor săi.