În contextul epidemiologic actual, manifestările tradiționale dedicate aniversării Zilei de 6 octombrie – dată la care, în 1828, episcopul-cărturar Samuil Vulcan semna documentele fundaționale pentru gimnaziul greco-catolic din Beiuș – au fost amânate.

După cum preciza Mihaela Ilieș, directoarea Colegiului Național „Samuil Vulcan”, pentru ziua de 6 octombrie nu era programat decât un pelerinaj la Cimitirul din Deal, pentru a aprinde câte o lumânare pentru fiecare dintre dascălii vulcaniști trecuți în eternitate. Din păcate, vremea rea, a împiedicat până și desfășurarea acestui unic moment dedicat celei de-a 192-a aniversări, motiv pentru care a fost organizată o ceremonie religioasă în fața bustului întemeietorului școlii, episcopul român unit Samuil Vulcan.

După oficierea parastasului în memoria întemeietorului colegiului vulcanian, a celorlalți episcopi-ctitori, precum și a dascălilor care au adus prestigiul acestei școli, părintele Zorel Zima, protopopul greco-catolic al Beiușului, a subliniat tripla semnificație a actului fundațional din 1828: „Suntem în fața monumentului dedicat ctitorului acestei instituții școlare, Samuil Vulcan, episcop greco-catolic de Oradea, care, în anul 1828, la 6 octombrie, a instituit această școală, făcând un act de curaj, un act de iubire, un act de solidaritate! Un act de curaj: puneți-vă în situația acestui episcop, în acele greutăți socio-politice! Este, în același timp, și un act de iubire; iubire față de aproapele, iubire față de voi, față de tineri, după cum scrie și pe frontispiciul acestui liceu: „Pentru educarea tineretului acestei provincii”! Nu s-a gândit la sine, nu s-a gândit la propriile comodități, nu s-a gândit la propria infrastructură, care trebuie întreținută, ci s-a dăruit! Din fonduri proprii episcopale, a pornit acest edificiu. Este și un gest de solidaritate! A fost alături de toți, fără a face diferențe confesionale! A oferit oportunitatea de studiu gratuit tuturor, nu doar fiilor de greco-catolici, care aparțineau Bisericii sale, ci și tinerilor de alte confesiuni, mai ales din Biserica-soră ortodoxă. În acele vremuri, repet, a fost un curaj, a fost iubire, a fost solidaritate!”

Pe de altă parte, directoarea Mihaela Ilieș a evocat personalitatea fondatorului școlii, precum și câteva dintre principalele momente ale evoluției renumitului așezământ de învățătură: „La 6 octombrie 1828, episcopul greco-catolic Samuil Vulcan a semnat literele fundaționale de ridicare a acestui colegiu. Practic, la 6 octombrie 1828, această școală și-a deschis larg porțile pentru toți tinerii acestei provincii. Ctitorul Samuil Vulcan a fost o fire empatică, un spirit iluminist; el a luptat pentru cauza tuturor tinerilor acestei provincii, indiferent de religie, indiferent de etnie. Putem spune că religia ctitorului a fost aceea a spiritului de întrajutorare, a ridicării prin cultură a tuturor acestor tineri, a luminării tineretului acestei provincii. Avem datoria morală, față de înaintașii noștri, să continuăm educarea tinerilor, să ducem numele Colegiului Național „Samuil Vulcan” peste ani! Consider că reușim acest lucru, cele două titluri de „Școală europeană” conferite consecutiv colegiului nostru demonstrând aceasta.”

De-a lungul secolelor, colegiul vulcanian a parcurs mai multe etape de dezvoltare. În actul de fondare, renumita instituție de învățământ de la Beiuș era gimnaziu de patru clase („Gymnasium Minus”), iar din 6 februarie 1935, completat la șase clase, devine „Gymnasium Maius”. În vara anului 1853, a fost organizat primul examen de bacalaureat. În perioada 1828-1851, limba de predare a fost latina, din 1851 a fost introdusă limba română, în 1854 regimul habsburgic impune ca majoritatea disciplinelor de studiu să fie predate în limba germană, din 1860 aceasta devenind obligatorie pentru toate materiile.

În contextul pregătirilor pentru unirea Ardealului cu Țara, la 23 noiembrie 1918, episcopul Demetrie Radu a decretat reintroducerea definitivă a limbii române ca limbă de predare.

De-a lungul timpului, liceul beiușean și-a consolidat prestigiul binemeritat, un argument este acela că școala amintită este prima din învățământul preuniversitar românesc care a dat țării, dintr-o singură clasă, trei academicieni: Marius Sala, Mircea Flonta și Dragoș Lazăr. În aceste condiții, la 1 Martie 1998, ctitoria vulcaniană devenea cea dintâi instituție de învățământ din Bihor ridicată la statutul de colegiu național.