De Sfinții patruzeci de mucenici, românii îi comemorează pe deținuții politici care au pierit în închisorile comuniste, probând, încă o dată, curajul și demnitatea poporului nostru. Parastasul în memoria martirilor totalitarismului roșu s-a desfășurat, ca de obicei, în incinta Palatului episcopal greco-catolic, ceremonia religioasă fiind oficiată de protopopul Zorel Zima.

La comemorare a participat singurul fost deținut politic care continuă să înnobileze comunitatea beiușeană cu exemplaritatea vieții sale – profesorul, poetul și prozatorul Ulpiu-Traian Bodea, președintele filialei locale a Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, acestuia alăturându-i-se câțiva urmași ai deținuților politici, primarul Petru Mlendea-Căluș și mai mulți concitadini.

După oficierea serviciului divin, părintele protopop Zorel Zima, profesorul Ulpiu-Traian Bodea și primarul Petru Mlendea-Căluș au rostit alocuțiuni în care au evocat nevoia societății de adevăr, de exemple ale verticalității morale, precum cele oferite de opozanții totalitarismului comunist.

„Aceste momente de parastas în memoria deținuților ne oferă oportunitatea amintirii acelor fapte de morală, fapte de curaj, acelor fapte care dau națiunii putere de a continua să fie ceea ce este menită să fie! Fie ca cei care ne-au oferit aceste jertfe să fie în fața Domnului binecuvântați, milostiviți și să se așeze acolo unde toți sfinții și drepții se odihnesc! Fie ca aceștia care mai sunt printre vii, în mijlocul nostru, să fie cinstiți așa cum merită! Și, fie ca noi, cei care ne-am rugat, nu doar prin glasurile noastre de rugăciune și de cânt să-i cinstim, ci și prin civismul nostru, prin traiul nostru de zi cu zi, fiind fideli lui Dumnezeu, fiind fideli principiilor creștine și fiind dăruiți acestei țări!” (pr. Zorel Zima, protopopul greco-catolic al Beiușului)

„Începând din 2011, prin decret de lege, ziua de 9 Martie este stabilită ca Zi a eroilor luptei anticomuniste. Pe teritoriul României, au fost nu mai puțin de 44 de penitenciare principale și 72 de lagăre de muncă, în care au fost întemnițate peste trei milioane de persoane, dintre care mai bine de un sfert, peste opt sute de mii, nu s-au mai întors la casele lor.” (Petru Mlendea-Căluș, primarul municipiului Beiuș)

Profesorul Ulpiu-Traian Bodea, președintele filialei locale a AFDPR, a vorbit despre amplasarea deloc întâmplătoare a Monumentului victimelor gulagului roșu în fața Colegiului Național „Samuil Vulcan”, precizând că peste optzeci de elevi și profesori ai renumitului așezământ vulcanian au cunoscut teroarea închisorilor comuniste, mulți dintre aceștia fiind considerați „dușmani ai regimului” când încă erau la vârsta adolescenței:

„Liceul acesta, care a dat, după părerea mea, peste optzeci, nu peste șaizeci, de foști deținuți politici, dar și liceul pedagogic, liceul de fete, de unde au fost arestate nu una, ci mai multe de fete, în anul ’48, aceste școli din Beiuș nu știu dacă au egal printre școlile de la noi, ca număr de oameni care au făcut ceva ca să se păstreze demnitatea acestui popor! În onoarea acestor oameni am ridicat monumentul! Nu pentru o persoană anume, ci pentru toți deținuții politici din zona aceasta a Apusenilor, din care facem și noi parte, care au păstrat, repet – pentru asta ar trebui să nu-i uităm – au păstrat ceva din demnitatea neamului nostru.”

Cea de-a doua parte a manifestărilor comemorative s-a desfășurat, conform tradiției, la monumentul închinat foștilor deținuți politici care au pierit în închisorile comuniste, ceremonia depunerii de coroane fiind un semn al recunoștinței față de jertfa supremă a celor care au înfruntat urgia roșie.