Anul 1859 a adus românilor împlinirea unui vis de secole: Unirea Principatelor Moldova și Țara Românească. Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei (la 5 ianuarie 1859) și al Țării Românești (la 24 ianuarie) au fost puse bazele statului modern român. Prin urmare, declararea zilei de 24 ianuarie ca sărbătoare națională a fost un gest firesc de recunoștință față de eforturile înaintașilor. La 18 decembrie 2014, era publicată în Monitorul Oficial Legea nr.171 „pentru declararea zilei de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române ca zi de sărbătoare națională”, iar prin Legea nr. 176/2026 pentru modificarea alin. (1) al art. 139 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române – a fost declarată zi nelucrătoare.

La Beiuș, festivitatea aniversară a avut loc în devans, vineri, 23 ianuarie. Alături de primarul Gabriel Popa și viceprimarul Dragoș Balog, la eveniment au participat reprezentanți locali ai Ministerului Apărării Naționale și Ministerului Afacerilor Interne, senatorul Gheorghe Bota, consilierul județean Attila Halasz, câțiva consilieri locali, Tăsică Bursașiu, președintele subfilialei locale a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”, cadre didactice, elevi și preșcolari beiușeni.

Prima parte a manifestărilor dedicate aniversării a 167 de ani de la Unirea Principatelor Române s-a desfășurat pe platoul din fața Monumentului Martirilor Bihorului Ioan Ciordaș și Nicolae Bolcaș. După intonarea Imnului Național și oficierea serviciului divin, prof. Remus-Cristian Țoța a evocat principalele evenimente care au dus la realizarea unirii Principatelor Române, după care primarul Gabriel Popa a vorbit despre modul în care beiușenii de la 1859 și cei de azi s-au raportat la acest moment crucial din istoria națională:

„Pentru Beiuș, această zi are o rezonanță specială. Ideea de unire a fost trăită intens și aici, într-o regiune unde românii duceau o luptă grea pentru identitate, pentru limbă și dreptul de a-și păstra valorile și tradițiile. Departe de centrele de decizie, oamenii au simțit unirea ca pe o veste bună, ca pe un semn că lucrurile se pot schimba. În acea perioadă, profesorul Gheorghe Marchișiu, de la gimnaziul din Beiuș, scria despre unire în poezia «Un glas de peste Carpați», pe care o trimisese la 30 martie 1959 jurnalului bucureștean «Naționalul», ca despre o primăvară care aduce lumină după o vreme apăsătoare. Mesajul poeziei este despre bucurie, despre speranță și despre legătura care îi ține pe români împreună, indiferent de loc sau de vreme. Vă îndemn să o căutați și să o citiți! Este o pagină frumoasă de istorie și simțire românească!

Privind la semnificația Unirii, lucrurile sunt simple: progresul apare atunci când există direcție clară și decizie. Așa s-a întâmplat în 1859 și la fel se întâmplă și astăzi. Comunitățile care merg înainte sunt cele care știu să lase deoparte conflictele sterile și să se concentreze pe ceea ce au de construit. Pentru noi, la Beiuș, ideea de unire se traduce în lucruri concrete: înseamnă proiecte începute și duse la bun sfârșit, investiții în educație, în infrastructură, în spații publice care să aducă oamenii împreună, înseamnă școli modernizate, străzi puse în ordine, locuri în care comunitatea se poate întâlni și simți acasă. Administrația locală a ales să construiască și nu doar să promită, a ales să lege dezvoltarea orașului de nevoile reale ale beiușenilor și să păstreze direcția chiar și atunci când deciziile nu sunt ușor de luat. Asta înseamnă pentru noi unitate: să muncim pentru același scop și să nu pierdem din vedere interesul orașul, pentru că viitorul nu se câștigă stând pe loc sau prin a ne împărți în tabere, ci prin colaborare și responsabilitate. Aceasta este drumul pe care vrem să mergem și să-l păstrăm aici, la Beiuș!”

După ceremonia depunerii de coroane, întreaga asistență s-a deplasat la intersecția străzilor Ioan Ciordaș și Nicolae Bolcaș, acolo unde a fost sfințită o troiță din lemn, creație a profesorului Cătălin Iagăr. După cum sublinia primarul Gabriel Popa, inițiativa ridicării troiței a aparținut câtorva doamne beiușence, printre care și educatoarea Viorica-Florica Kristo, iar locul a fost ales după ce s-a constatat că proiectul de reabilitare a Străzii Ioan Ciordaș prevede amenajarea unui scuar la intersecția cu Strada Nicolae Bolcaș. În încheiere, edilul a mulțumit și celorlalte entități implicate în ridicarea troiței: Ocolul Silvic Codrii Beiușului, care a furnizat lemnul, firmele Selina și Drumuri Bihor, care au ridicat postamentul.