La fel ca toată suflarea românească, beiușenii sărbătoreau, la 1 Decembrie 2018, Centenarul Marii Uniri. Dar, în urmă cu un secol, înaintașii nu s-au putut bucura pe deplin de măreția acelor vremuri, deoarece staționarea armatei române, la solicitarea marilor puteri, pe cea de-a treia linie demarcațională Sighetu Marmației-Ciucea-Zam a lăsat în afara granițelor românești, pentru aproape jumătate de an, ținuturile de la Brazda de Vest.Pentru locuitorii Beiușului și Bihorului întreg, ziua sfântă de 1 Decembrie, ziua alipirii pentru totdeauna la trupul țării, avea să fie urmată din nou de lacrimi, suferințe și jertfe. În disperarea lor, rămășițele bolșevizate ale defunctei armate austro-ungare, conduse de Werboczy Kalman, au dat frâu liber instinctelor atavice pe care le moșteneau din îndepărtata Siberie, dovedindu-se încă o dată lipsiți de milă, de omenie, dar mai ales de simțul perceperii istoriei, al cărei mare ceas bătuse definitiv pentru români. În timp ce, la Versailles, România își primea o binemerită consacrare a granițelor sale vestice, pe aliniamentul Satu Mare, Oradea, Arad, Timișoara, în Bihor aveau loc masacrele de la Sighiștel, unde nouă țărani români au fost uciși, iar șapte răniți, și Lunca, unde au fost asasinați cu bestialitate doi români de pe lista neagră a celor 46 de patrioți din ținuturile Beiușului pe care ungurii îi doreau morți: Ioan Ciordaș și Nicolae Bolcaș. După această zi neagră de 4 aprilie 1919, peste numai două săptămâni, la 19 Aprilie, colonelul Gheorghe Rasoviceanu, la comanda regimentelor 9 Vânători și Horea-Beiuș, a eliberat orașul. Armata română a fost primită cu un entuziasm greu de imaginat de către populație, iar la intrarea în oraș a fost întâmpinată de Traian-Amos Pinteru, secretar al Consiliului Național Român Beiuș, și de profesorul Vasile Ștefănică, directorul liceului vulcanian, cei doi rostind înflăcărate discursuri. În drumul lor spre Budapesta, cele două regimente au celebrat Sfintele Paști la Beiuș, unde protopopul ortodox Petru E. Papp a săvârșit Sfânta slujbă a Învierii, ajutat de preotul Moise Popoviciu și de părintele Gheorghe Cotenescu, de la Regimentul 9 Vânători. Acest moment plin de semnificație este relatat de Constantin Kirițescu într-a sa „Istorie a Războiului pentru întregirea României” astfel: „Cu o lună jumătate înainte, soldații regimentului «Beiuș» depuseră jurământul de credință pe steagul românesc de la Țebea, în fața mormântului lui Avram lancu, și se legaseră să fie în fruntea eliberatorilor pământului lor. Populația orașului, care suferise un adevărat martiriu din partea ungurilor, primi pe eliberatori în triumf, cu flori, având pe preoți în frunte. După atâtea suferințe, Beiușul putea să sărbătorească, în umbra crucii și a tricolorului învierea Domnului și reînvierea neamului românesc”. Centenarul Eliberării Beiușului a fost aniversat printr-o festivitate care a cuprins mai multe momente emoționante pentru numeroasa asistență. La manifestările omagiale au fost prezenți și urmași ai unora dintre participanții la evenimentele din Aprilie 1919: Marina Gherman, din familia Ciordaș, și Radu Petrescu, nepotul preotului militar Gheorghe Cotenescu. Aniversarea a început, la Sala Mare a Primăriei municipiului Beiuș, cu intonarea Imnului de Stat și cu ceremonialul religios, după care colonelul în rezervă Ioan Ojică a evocat mărețele fapte de arme ale ostașilor români de acum un veac și contextul eliberării Beiușului. Au urmat alocuțiunile invitaților de onoare – europarlamentarul Emilian Pavel, senatorul Cornel Popa, deputații Gheorghe Bogdan, Daniel Constantin și Gavrilă Ghilea, iar primarul Petru Mlendea-Căluș a încheiat seria vorbitorilor, acesta făcând un apel la unitate, pentru a fi la înălțimea înfăptuirilor înaintașilor. Totodată, în numele Primăriei și Consiliului Local Beiuș, edilul Petru Mlendea-Căluș a anunțat acordarea titlului de Cetățean de Onoare post-mortem preotului Petru E. Papp, unul dintre făuritorii României Mari, diploma aferentă fiind înmânată părintelui Marian-Vasile Popa, protopopul ortodox al Beiușului, Seghiștei și Șteiului. Prima parte a manifestărilor dedicate Centenarului Eliberării Beiușului s-a încheiat cu un interesant spectacol folcloric, pe scenă urcând Ansamblul Artistic Profesionist „Crișana” din Oradea, soliștii acestuia – Cornelia Covaciu, Luminița Tomuța și Cornel Borza – smulgând ropote de aplauze din partea publicului. Momentul cel mai gustat de beiușeni a fost, fără îndoială, defilarea trupelor militare, de jandarmi, poliție și pompieri, care, cu Tricolorul în frunte, au parcurs o parte din traseul pe care l-a urmat armia română în 1919, când a eliberat pentru vecie Beiușul. Finalul festivităților aniversare s-a consumat la Monumentul Martirilor Ioan Ciordaș și Nicolae Bolcaș, unde a avut loc depunerea de coroane de flori, ca prinos de recunoștință pentru jertfa celor care, chiar cu prețul vieții, au pus temelia Statului Național Unitar.