De la Peştera Vadu Crişului în stepa ungară - La pas prin arii protejate
Timp de două zile, reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Bihor, ai Autoguvernării Hajdu-Bihar, Parcului Naţional Hordobagy, Direcţiei Silvice Oradea, Agenţiei de Protecţia Mediului Bihor, Universităţii din Oradea, dar şi reprezentanţi ai presei locale orădene au participat la un study tour care a inclus vizitarea Peşterii Vadu Crişului şi a Parcului Naţional Hortobagy. Evenimentul a făcut parte din proiectul de amenajare a infrastructurii de mediu în ariile protejate din Bihor şi Hajdu Bihar.
Consiliul Judeţean Bihor, în parteneriat cu Autoguvernarea Hajdu-Bihar şi primăriile Oşorhei, Sălacea, Şimian şi Lugaşu de Jos, a demarat proiectul "Amenajarea infrastructurii de mediu în ariile protejate din Bihor şi Hajdu Bihar", care a fost aprobat spre finaţare în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră Ungaria - România 2007-2013. Proiectul vizează realizarea unei reţele de arii naturale protejate prin construirea a 6 centre de informare şi vizitare a şase arii naturale protejate din Bihor: Pădurea cu narcise de la Oşorhei, Lacul Cicoş, Paşunea cu Corynephorus de la Şimian, Defileul Crişului Repede, Complexul hidrografic Valea Rece de la Sălacea şi Complexul paleontologic Gruiul Pietrii de la Lugaşu de Jos. De asemenea, cele şase arii protejate vor fi cartate, perimetrate şi bornate, urmând a fi amenajate şi traseele de acces şi vizitare a acestora. În vecinatatea ariilor protejate vor fi amenajate locuri de parcare şi campare. Potrivit lui Dan Poinar, director executiv al proiectului, colaborarea cu partea maghiară presupune un transfer de know-how, consiliere şi îndrumare, precum şi acţiuni de promovare comună a ariilor protejate de pe partea română şi de pe partea maghiară. Ariile protejate din Hajdu Bihar cuprinse în proiect sunt Bihari-legelő TT, Jónásrész , Kék-Kálló-völgy, Mogyorós-erdő şi Teleki-legelő. Partenerii asociaţi ai proiectului sunt Direcţia Silvică Oradea, Agenţia de Protecţia Mediului Bihor, Universitatea din Oradea şi Administraţia Parcului Naţional Hortobagy. Valoarea totală a proiectului este de 452.474,22 euro, din care partea de co-finanţare suportată de CJ Bihor este de 3.539,27 euro, iar valoarea eligibilă nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională şi co-finanţarea naţională de la bugetul de stat este de 441.865,79 euro. Contribuţia proprie a tuturor partenerilor este de 10.608,43 euro. Durata de implementare a proiectului este de 18 de luni.
Trei arii protejate în Bihor
În cadrul proiectului, a fost inclus un study tour, care s-a desfăşurat la începutul acestei săptămâni şi la care au participat reprezentanţi ai tuturor instituţiilor partenere la care s-au adăugat reprezentanţi ai presei locale. Primul popas a avut loc la Alparea, unde a avut loc o scurtă prezentare a trei dintre ariile protejate din Bihor care fac obiectul proiectului de amenajare. Astfel, Radu Huza, custode al ariilor protejate din administrarea Muzeului Ţării Crişurilor, a prezentat Pădurea cu narcise din Oşorhei (care include habitate de stejari, carpeni şi specii de amfibieni şi reptile protejate la nivelul Uniunii Europene, dar şi pâlcuri de narcise protejate de lege), Rezervaţia naturală Gruiul Pietrii (rezervaţie paleontologică situată la 4 km de Lugaşu de Sus, unde au fost identificate trei puncte fosilifere; aceasta este în primul rând o rezervaţie ştiinţifică pentru că din săpăturile paleontologice făcute în cele trei locuri au fost identificate specii noi), dar şi Rezervaţia naturală Defileul Crişului Repede, care se întinde pe o suprafaţă de 39.000 ha şi care a fost declarată rezervaţie naturală în anul 1955. "Iniţial, Defileul Crişului Repede a fost rezervaţie botanică pentru că aici au fost identificate peste 1.500 de specii de plante. Dar rezervaţia are şi importanţă zoologică, speologică, geologică şi istorică", a menţionat Radu Huza. Programul a continuat cu o vizită la Peştera Vadu Crişului, care a fost descoperită în anul 1903 prin dinamitarea unui perete de stâncă. De atunci, peştera a suferit mai multe etape de amenajare, fiind amenajat un traseu de vizitare de câteva sute de metri. "În Defileul Crişului Repede sunt aproximativ 100 de peşteri din care 15 sunt mai importante şi au fost incluse în circuitul de vizitare", a mai precizat Radu Huza.
Safari prin stepă
Următoarea destinaţie a study tour-ului a fost Parcul Naţional Hortobagy, din Ungaria, înfiinţat în anul 1973. Acesta este cea mai mare arie protejată din Ungaria, întinzându-se pe o suprafaţă de 82.000 ha. Una dintre cele mai mari stepe cu iarbă din Europa a fost introdusă pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO în anul 1999. Din cele peste 80.000 ha ale Parcului Naţional Hortobagy cea mai mare parte o constituie păşunile întinse, adică pusta, dar se găsesc şi mlaştini, lunci mlăştinoase şi heleşteie. Acestea din urmă au fost create în urmă cu un secol, pe locul pădurilor slabe din punct de vedere calitativ şi al mlaştinilor. O parte semnificativă a parcului este rezervaţie biosferică şi un sfert din acest teritoriu este sub protecţie internaţională pe baza Convenţiei Ramsar pentru protejarea terenurilor bogate în apă. Până acum, ornitologii au identificat 342 de specii de păsări, dintre care 152 îşi au cuiburile în Parcul Naţional. Potrivit reprezentanţilor Parcului Hortobagy, unul dintre cele mai atractive spectacole ale toameni îl reprezintă zborul stolurilor de cocori, când zeci de mii de păsări străbat cerul îndreptându-se spre locul lor de odihnă. Cocorul este, de altfel, pasărea simbolică a Parcului Natural Hortobagy. Heleşteiele pot fi vizitate cu trenuleţul. De asemenea, vizitatorii pot admira animalele care populează Parcul Zoologic din Hortobagy. Mai exact, pot fi văzute animale sălbatice care au trăit în acea zonă cu mulţi ani în urmă: lupi, vulpi, cai, bivoli, vulturi, pelicani etc. O altă atracţie a Parcului Naţional Hortobagi o reprezintă hergheliile de cai, dar şi hanurile vechi, construite în urmă cu sute de ani.
Viata rominilor este alaturi de maghiari si numai in relatii de camaraderie pot conserva natura s-o protejeze s-o promoveze pe scurt sa ne comportam ca , CANADIENII un popor care m-a incintat prin EDUCATIA LOR