Ziua de 4 iunie 1920 este una cu semnificații profunde în istoria multimilenară a neamului nostru, aceasta consfințind, prin semnarea Tratatului de la Trianon, voința suverană a românilor de dincoace de Carpați, exprimată la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, dar și Granița de Vest a României Mari.

Prin urmare, aniversarea unui secol de la semnarea Tratatului de la Trianon era o datorie de onoare pentru generația noastră, un semn al eternei recunoștințe față de jertfa de sânge a bravilor ostași români și față de eforturile diplomaților patrioți care au pus temeliile statului român național și unitar.

La Beiuș, inițiativa aniversării Centenarului Tratatului de la Trianon a aparținut cercetătorului Ioan Degău, Cetățean de Onoare al urbei de pe Crișul Negru și unora dintre consilierii locali, aceștia propunând, pe 28 mai, cu ocazia ședinței ordinare a legislativului local, organizarea unei noi întruniri, cu caracter extraordinar, chiar în ziua de 4 iunie, pe ordinea de zi fiind înscris proiectul de hotărâre privind acordarea titlului de „Cetățean de Onoare post-mortem al Municipiului Beiuș” avocatului dr. Gheorghe Crișan (1888-1935), fruntaș politic unionist și membru al delegației care a negociat Tratatul de la Trianon.

Fiu al lui Ilarie Crișan, deputat la Marea Adunare de la Alba Iulia și primar al Beiușului, Gheorghe a urmat școala primară și liceul în urbea natală, după care a studiat Dreptul la Budapesta, unde obține licența și doctoratul „magna cum laude”. În anii premergători Marii Uniri, Gheorghe Crișan s-a remarcat, în plan profesional, drept unul dintre cei mai buni penaliști din Transilvania, implicându-se tot mai mult și în viața politică a românilor ardeleni. Astfel, în calitate de secretar al Comitetului Partidului Național Român, semnează, în noiembrie 1918, alături de Ștefan Cicio-Pop, convocarea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, ulterior fiind și secretarul marelui eveniment care a arătat întregii lumi voința nestrămutată a românilor din Banat, Crișana, Maramureș și Transilvania de a se uni cu Țara-Mamă. Îl regăsim pe Gheorghe Crișan și în Bucovina, unde participă, ca delegat al Ardealului și Banatului, la Adunarea de la Cernăuți, unde se decide unirea Bucovinei cu România.

Implicarea sa politică și valoarea profesională l-au impus ca membru al corpului tehnic al delegației României la Conferința de Pace de la Paris-Versailles (1919-1920). Își continuă activitatea juridică și diplomatică prin reprezentarea României la mai multe evenimente internaționale, precum: Conferința Internațională de la Haga (1919), Conferința pentru reparațiuni orientale de la Paris (1919) sau Conferința economică de la Londra, unde, în 1933, îl însoțește pe Nicolae Titulescu.

Gheorghe Crișan s-a aflat în prim-planul vieții politice interbelice, fiind ales deputat în mai toate legislaturile, deținând câteva funcții importante în stat: vicepreședinte al Camerei Deputaților, subsecretar de stat la comunicații și la finanțe, director al Casei Naționale de economii și Cecuri Poștale.

Trece în eternitate la o vârstă relativ tânără, în anul 1935, fiind înhumat la Beiuș, în Cimitirul din Deal, chiar lângă biserică, monumentul său funerar, o veritabilă operă de artă, imortalizându-l pe ilustrul dispărut printr-o statuie din marmură albă.

La ședința extraordinară a Consiliului Local Beiuș de joi, 4 iunie, au asistat cercetătorul Ioan Degău și Stela Babău, consilier județean. În deschidere, profesorul de istorie Dan Ispas a solicitat un moment de reculegere în memoria făuritorilor României Mari, după care decernarea titlului de Cetățean de Onoare post-mortem omului politic Gheorghe Crișan a fost aprobată în unanimitate.

Cea de-a doua parte a festivităților dedicate aniversării Centenarului Tratatului de la Trianon s-a desfășurat în Cimitirul din Deal, unde primarul Petru Mlendea-Căluș, Ioan Degău, câțiva consilieri locali și consilierul județean Stela Babău au depus un omagiu floral pe lespedea sub care-și doarme somnul de veci patriotul român Gheorghe Crișan.