Creația populară românească reprezintă chintesența identității noastre naționale, exprimarea prin mijloace artistice a caracterului poporului român. Zona folclorică a Bihorului, cu o diversitate de exprimare artistică, ne situează printre primele județe din țară.

 

Ansamblurile folclorice existente în multe localități valorizează și transmit publicului  tradițiile și obiceiurile populare. În contextul actual, când influențele mass–media promovează în rândul tinerilor împrumuturi din diverse culturi, se minimalizează importanța păstrării și promovării tradițiilor culturale în rândul tinerei generații. Nu e datorie românească mai vrednică de a fi îndeplinită și nu e osteneală mai de folos decât să-i facem părtași pe cei mai tineri, pe cei care vin după noi la bunurile sufletești moștenite din vechime, să le predăm lor, ca o zestre de mare preț, datinile și credința, lirica muzicală și dansul, meșteșugurile și arta populară. Acestea constituie patrimoniul spiritual inestimabil, care oglindește forța creatoare a românilor. În acest material ne-am oprit asupra folclorului coregrafic (dans folcloric), ce reprezintă o subdiviziune a folclorului, însumând totalitatea creațiilor coregrafice. Studiul folclorului coregrafic constituie una din cele patru ramuri ale folcloristicii, alături de folclorul literar, cel muzical și teatrul popular. În zona folclorică a Bihorului dansurile populare constituie o varietate de modalități și forme de exprimare specifice unor arealuri folclorice, ce diferă chiar de la sat la sat. Același lucru îl întâlnim și la costumul popular purtat de dansatori. Zona Crișului Repede se remarcă prin câteva ansambluri folclorice ce au adus faimă atât în țară, cât și peste hotare. Amintim câteva: „Moșuț” din Vadu Crișului, cele din Luncșoara, Măgești, Șuncuiuș, Hotar, Tilecuș și, în mod special, „Bărdăuța” din Borod. Acest ansamblu și-a început activitatea în anul 1990, din inițiativa unor mari iubitori de folclor, i-am numit pe d-na prof. Florica Suciu, pe Nicu Gârz, Marinel Venter etc. Borodanii s-au născut cu dansul „în sânge”, ceea ce a facilitat constituirea unui ansamblu folcloric reprezentativ. De-a lungul existenței sale, prin calitatea autentică a interpretării unor dansuri tradiționale, au obținut numeroase premii, trofee și diplome, care alcătuiesc portofoliul artistic al ansamblului, devenind un brand al comunei Borod. În anul 2013, dansul fecioresc din Transilvania a fost inclus în Patrimoniul Cultural UNESCO, la care și-a adus contribuția și dansul fecioresc din Borod. Prin pasiunea și dragostea pentru perenitatea tradițiilor autentice ale dansului, membrii de azi ai Bărdăuței duc mai departe valoroasele tradiții și faima câștigată, chiar dacă nu se bucură de sprijinul primăriei. Recent, Ansamblul „Nuntașii Bihorului”, împreună cu un grup de dansatori de la Ansamblul „Bărdăuța” din Borod, a fost invitat la Festivalul Internațional de Folclor de la Penna Sant Andrea din Italia, aflat la ediția cu numărul 41. Din relatările dansatorilor am reținut câteva momente interesante, marcate de succes și aprecieri. Festivalul a debutat cu parada drapelelor țărilor participante la edițiile anterioare, la care s-a adăugat și drapelul românesc. Au fost prezentate spectacole în localitatea Spoitore, împreună cu  formații din Chile și Italia. La Penna Sant Andrea, unde au fost cazați, au participat la slujba religioasă oficiată în biserica din localitate, după care membrii ansamblurilor au cântat în limbile lor pricesne. În după-masa aceleiași zile, a avut loc parada portului popular al ansamblurilor participante, după care seara a culminat cu un spectacol „grande”. Bihorenii au fost la „înălțime”, apreciați cu ropote de aplauze. Spectacolul s-a încheiat cu „Perinița” românească, la care au fost antrenați artiștii, oficialitățile și publicul. Efortul depus și calitatea spectacolelor prezentate au fost răsplătite cu vizita în orașele Veneția și Roma, precum și o relaxare în frumoasa stațiune Roseto, plaja Bora Bora, de la Marea Adriatică.