„În sfârșit, are și comuna Sânmartin propria monografie – lansată în urmă cu un an – avându-l drept coordonator pe istoricul Augustin Țărău”, ne scrie poetul Alexandru Sfârlea, care are însă şi un mare of: a fost exclus din această lucrare.

 

„În sfârșit, are și comuna Sânmartin propria monografie – lansată în urmă cu un an – avându-l drept coordonator pe istoricul Augustin Țărău, care, alături de colaboratorii săi, s-au achitat cu probitate și profesionalism de această misie. Se cuvin, desigur, un evantai de aprecieri la adresa edililor (primar- Cristian Laza) „celei mai bogate comune din Bihor”, pentru punerea în operă a unui mai vechi deziderat, această monografie fiind acum ca o oglindă de reprezentativitate pentru toți locuitorii acestui areal din proximitatea municipiului Oradea. Trebuie spus că lucrarea este bine structurată, oferind cititorilor o perspectivă pornind din istoricitatea arhetipală, până în prim- planul realităților etnografice, edilitare și obiectivat civice din zilele noastre.

Doar că, din sumarul monografiei – ca reprezentant al literaturii culte – lipsește un fiu al comunei, membru al Uniunii Scriitorilor din România, despre care îmi e penibil să aduc «dovezi» și «înscrisuri», fiind vorba chiar de subsemnatul. La o simplă accesare pe Google sau Facebook, se pot obține informații și date, pentru ca această «atenționare» să nu se confunde cu un soi de autoinfatuare. După aproape doi ani de la publicarea monografiei – văzând unanima nepăsare de după receptarea acesteia – m-am hotărât să constat că Alexandru Sfârlea, ca scriitor și fiu al comunei Sânmartin, a fost omis, șters și ignorat, nu se știe din ce pricini, pentru că nu mi-am renegat satul în care m-am născut - Cihei, și nici comuna de care acesta aparține- Sânmartin.”