Locuitorii satului Sârbești, aparținător comunei Lunca, au avut vineri, 29 ianuarie, motive de adevărată satisfacție deoarece consăteanul lor Ignat Porge, alintat „Bace Șandor”, a atins frumoasa, dar mai ales respectabila, vârstă de 100 de ani. Faptul că „Bace Șandor” (cum este cunoscut în sat) este veteran de război, a crescut, cu siguranță, respectul și admirația „sârbeștenilor”, una fără margini pentru cel care a împlinit un secol de viață.

Momentul festiv a fost organizat de fiica lui, Doina Nicoară (soțul ei, Bujor, fiind decedat), și nepoții lui „Bace Șandor”, Anda și Adrian, aceștia ținând cont de regulile impuse datorită situației pandemice, reușind o organizare ireproșabilă, ca invitații să fie primiți în mai multe serii. Știind despre acest adevărat eveniment din comuna lui, Lunca, consilierul județean Dorin Traian Boca, originar din satul Șuștiu, un om de o valoare extraordinară după spusele consătenilor, dar nu numai, s-a dovedit a fi un adevărat „ambasador” al Consiliului Județean Bihor, reprezentând cu multă cinste această instituție, el erijându-se practic într-un adevărat membru al familiei pentru aproximativ o oră, una de o însemnătate aparte în viața sărbătoritului Ignat Porge. Apariția în curte a lui „Bace Șandor” a surprins plăcut pe cei câțiva oaspeți, deoarece acesta a dorit, și reușit, să fie în mijlocul lor în camera unde urma să aibă loc „petrecerea mea la o sută de ani”, după propria lui afirmație. Plin de emoție „Bace Șandor” s-a așezat la masa bogat pregătită pentru un asemenea eveniment, dând dovadă de o bună dispoziție, molipsitoare chiar, însă în momentul când, alături de familie, consilierul județean Dorin Boca, viceprimarul comunei Lunca, Livius Bogdan și consilierii Marius Berce și Gabriel Iacob împreună cu preotul paroh Cătălin Alexandru Sabău, au început să-i cânte tradiționalul „La Mulți Ani!” din ochii sărbătoritului s-au prelins lacrimi, atât de fericire, cât și de emoție, după cum ne-a asigurat foarte hotărât sărbătoritul zilei. Familia sărbătoritului a fost pregătită din toate punctele de vedere, însă Dorin Boca a dorit să ofere atât un tort aniversar, cât și o șampanie de cea mai bună calitate din care „Bace Șandor” a servit alături de cei care i-au trecut pragul într-o zi memorabilă din viața sa, mulțumindu-le din toată inima. 

O viață simplă, trăită în dragoste

Ignat Porge, al cincilea copil al familiei, s-a născut în Sârbești pe 29 ianuarie 1921, fiind mezinul, după cele două surori și cei doi frați, dar nu și-a cunoscut mama, Saveta, deoarece când avea doar o lună ea a  decedat, iar tatăl său, Alexandru, s-a recăsătorit mai târziu, însă, după afirmația lui „Bace Șandor” au trăit în bună armonie și credință, chiar dacă familia s-a mai îmbogățit cu doi copii, nepoții celei de-a doua neveste a tatălui. A început școala în 1928 în satul natal, terminând șapte clase în comună și 3 ani la Școala de Cooperație din Oradea. În 4 mai 1941 s-a căsătorit cu aleasa inimii, Lucreția (care a decedat pe 7 iulie 2000), având două fete, Doina și Saveta, urmând să aibă trei nepoți, Anda, Adrian și Raoul Alexandru. Din păcate Raoul Alexandru a decedat la vârsta de 38 de ani, aducând multă tristețe în sufletul familiei care îl iubea imens. Cele patru strănepoate, Maria, Teodora, Paraschiva și Alexandra sunt iubite ca „ochii mei din cap”, după cum, plin de luciditate s-a exprimat străbunicul Ignat. O viață întreagă, cu excepția armatei și a evenimentelor de pe front, după ce s-a angajat la Uniunea Raională a Cooperativelor de Consum Beiuș, a lucrat ca președinte de cooperație în comuna Lunca până la pensionare, iar pasiunea lui a fost croitoria, în ciuda unui accident suferit pe front.

Rănit în cel de-al Doilea Război Mondial

Înrolat fiind în armată a avut gradul de caporal făcând parte din Batalionul 11 Vânători de Munte, iar din 22 iulie 1942 până pe 1 mai 1943 a luptat pe frontul din Rusia, în apropiere de Marea Caspică. Pe 1 mai 1943 „am fost rănit pe front la palma mâinii drepte, fiind dus la un spital din Rusia unde am fost operat și ținut până pe 29 ianuarie 1944, chiar de ziua mea” după mărturisirea lui Ignat Porge. Astfel, pe 29 ianuarie 1944 a fost clasat invalid de război cu procentaj 60%, conform procesului verbal 229-H-303. Drumul înspre casă „a fost unul deosebit de greu, fiind aduși mai mulți ostași cu trenul, iar de-a lungul traseului am văzut dezastrul războiului, în care au murit mulți camarazi de-ai mei, dar și inamici, complet nevinovați. Dumnezeu să vă păzească pruncii mei de asemenea zile”, a fost afirmația veteranului de război Ignat Porge, cu un glas tremurând, cu siguranță datorită amintirilor neplăcute pe care le-a enumerat.

Semne de recunoștință

Cunoscut pentru faptele sale de vitejie pe câmpul de luptă în timpul războiului, dar și pentru necazul suferit în urma căruia a rămas cu invaliditate de 60%, dar mai ales și după revenirea acasă când a dorit să fie în permanență util, veteranul de război Ignat Porge a simțit din plin admirația și respectul familiei, a consătenilor, dar și a colegilor de muncă, iar în timp și din partea autorităților statului care nu l-au uitat. Astfel, în anul 1995 președintele țării din acea vreme, Ion Iliescu, i-a conferit un Brevet, prin decretul 55/1995 prin care se conferă Medalia „Crucea Comemorativă a celui de-al Doilea Război Mondial, 1941-1945” domnului Ignat A. Porge, pentru serviciile militare aduse statului român în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Asociația Veteranilor de Război Bihor prin adresa nr. 2894/29.07.1996, a trimis: „Către domnul Porge A. Ignat, vă trimitem alăturat certificatul și adresa nr. 10184 emis de U.M. Nr. 02405 Pitești, prin care se atestă participarea dumneavoastră pe front – precum și decorarea cu medalia „Crucea Serviciului Credincios” clasa  I. La împlinirea frumoasei vârste de 100 de ani, veteranul de război Ignat Porge a primit o scrisoare de felicitare din partea Ministrului Apărării Naționale, Nicolae-Ionel Ciucă. Ziua aniversării lui „Bace Șandor” a fost una deosebit de reușită, iar felicitările primite din partea finilor Suzana și Alexandru Nica, precum și a altor neamuri, dar și din partea vecinilor au avut darul să aducă multă fericire și mai ales „lumină”, după cum s-a exprimat sărbătoritul, într-o zi mai mult decât specială pentru el, la împlinirea unui secol de viață.