Managerul Claudiu Lupău sublinia, cu ocazia unui interviu acordat recent, că una dintre prioritățile celor de la Spitalul Municipal „Episcop Nicolae Popovici” Beiuș este să ofere servicii complementare pacienților post-Covid:

„Patologia Covid are un impact profund asupra oamenilor atât din punct de vedere fizic, cât și emoțional, motiv pentru care am început să punem accent pe serviciile complementare, de suport, care să contribuie la vindecarea sustenabilă a pacienților. În acest sens, psihologul Mirela Ilea și kinetoterapeutul Ionuț Selejeanu sunt prezenți zilnic în Compartimentul Covid și încearcă sa redea pacienților echilibrul psihologic și fizic”.

Aflată printre specialiștii implicați în procesul de recuperare post-Covid, psihologul Mirela Ilea avertizează asupra acelor efecte ale pandemiei de coronavirus care țin de specialitatea sa:

„Apariția pandemiei a determinat o schimbare în psihicul și comportamentul uman prin experimentarea stărilor de incertitudine, de frică, de pierdere, tristețe, durere. Încă de anul trecut se vorbește despre o pandemie secundară generată de creșterea semnificativă a problemelor de sănătate psihică. Simptomele din spectrul anxietății și depresiei s-au accentuat la persoanele deja diagnosticate și a crescut numărul solicitărilor în ceea ce privește psihoterapia și consilierea psihologică la persoanele cu simptome subclinice. Există o stare de anxietate general răspândită la nivelul populației, provenită din frica de boală și de moarte, în principal.

Frica este o emoție cu cea mai joasă vibrație și acționează negativ atât asupra psihicului, cât și asupra corpului, influențând, în cele din urmă, rezultatul actului medical. Simplu spus, atunci când ne gândim că ne-am putea infecta, sistemul nervos și sistemul endocrin reacționează și secretă hormoni de frică, de stres, care produc reacții în corpul nostru. Așa apar, de exemplu, simptomele fiziologice de atac de panică sau dureri în diferite zone ale corpului. Acești hormoni de stres blochează activitatea sistemului imunitar, blochează rațiunea, digestia, capacitatea de reproducere și mobilizează energia vitală înspre reacția «luptă, fugi sau îngheață». Așadar, gândurile prelungite la boală, pierdere și moarte ne obosesc, ne lipsesc de energie, ne aruncă în deznădejde și depresie, iar în final ne îmbolnăvesc. Procesul de vindecare este apoi mult diminuat și reacția de apărare a organismului la virus este mult mai slăbită”.

Pentru a evita instalarea stărilor descrise, psihologul Mirela Ilea recomandă:

„E necesar să facem efortul să transformăm această energie a fricii într-o stare de liniște și calm. Există diferite activități pe care le putem face pentru a depăși cu bine această perioadă și toate se referă la reorientarea atenției înspre lucruri care să ne încarce pozitiv. De exemplu, oamenii ar putea să citească o carte, care să-i deturneze de la emoția de frică, să asculte o muzică pentru a se binedispune, să practice compasiunea și ajutorul față de semeni și să se informeze corect și din surse care nu încearcă să-i înfricoșeze. Toate acestea au menirea de a oferi corpului nostru premisa unei vindecări sustenabile. E absolut necesar să înțelegem că atitudinea față de boală are o mare importanță. Încrederea este elementul esențial în procesul de vindecare”.

Un alt aspect important al recuperării post-Covid este cel legat de problemele fizice, kinetoterapeutul Ionuț Selejeanu enumerându-le pe cele mai grave:

„Principalele probleme sunt legate de respirație și căile respiratorii, probleme precum dispneea, limitarea capacității și ventilației pulmonare, slăbirea mușchilor respiratori sau unele disfuncții ale acestora, cele cu saturația oxigenului din sânge sau obstrucționarea căilor respiratorii. Mai sunt și problemele sistemului neuromioartrokinetic, precum mialgiile, hipotrofiile musculare, cefaleele, neuropatiile, rigidizarea cutiei toracice, durerile și redorile articulare”.

Interlocutorul nostru a descris apoi activitatea kinetică de recuperare respiratorie:

„Programele kinetice urmăresc să îmbunătățească și să antreneze funcția respiratorie, dezvoltând  elasticitatea cutiei toracice, întărind mușchii respiratorii, cum ar fi diafragma sau peretele abdominal. Sunt și programe kinetice care se bazează pe posturări, unele relaxante, care facilitează respirația, altele de drenaj bronșic, unde urmărim descongestionarea căilor respiratorii prin drenajul secrețiilor bronșice. Există și programe de recuperare pentru prevenirea complicațiilor date de imobilizarea prelungită, iar pacienților care au trecut prin boală le recomand anumite programe ce vizează restabilirea capacității de efort, pentru reintroducerea lor în activitățile cotidiene”.