Stimaţi bihoreni, Cărţile dumneavoastră au ajuns la Chişinău

Printre marile probleme pe care distinşii oameni de carte ni le-au comunicat este lipsa de carte românească în Republica Moldova. Reamintim românilor din judeţul Bihor că situaţia cărţii în limba română în Republica Moldova este mai mult decât tristă. După mai bine de două decenii de stat independent, bibliotecile din republică sunt în continuare pline cu cărţi ruseşti. La fiecare cap de locuitor în Republica Moldova revin 17 cărţi în limba rusă şi câte două în limba română. Din fondul total de carte, doar 16% sunt tipărite în grafie latină, ceea ce înseamnă nici jumătate de milion. În lunile martie şi aprilie a.c., "Vatra Românească" - filiala Bihor a făcut apel la dumneavoastră, stimaţi români din judeţul Bihor şi în urma apelului ne-aţi donat 5.230 cărţi, care în data de 8 mai au ajuns la Chişinău. Bucuria fraţilor din Basarabia a fost imensă, în câteva ore şcolile din Chişinău şi din jur au primit cărţile donate de dumneavoastră, desigur insuficiente însă în raport cu nevoia de carte românească.

Fiecare judeţ să doneze carte

Pentru creşterea fondului de carte românească, "Vatra Românească" - filiala Bihor a făcut demersuri pe lângă Guvernul României, propunând ca instituţiile statului să trimită cărţi către Republica Moldova. De asemenea, a propus ca fiecare judeţ să facă donaţii de carte către Republica Moldova. Academicienii Mihai Cimpoi şi Nicolae Dabija, în recenta vizită în judeţul Bihor, ne-au făcut propunerea să adunăm cărţi pentru a deschide o bibliotecă în oraşul Chişinău, capitala Republicii Moldova. "Vatra Românească" - Filiala Bihor a trecut imediat la acţiune, apelând la dumneavoastră, stimaţi români din judeţul Bihor, de a dona cărţi pentru a putea înfiinţa o asemenea bibliotecă în oraşul Chişinău; în acest fel, elevii, profesorii, românii vor avea la dispoziţie cartea românească atât de necesară şi de cerută de românii din Basarabia. Împreună cu prietenul meu, economist-expert Ioan Chivari şi cu alţi colegi, am trecut la acţiune, la adunare de cărţi. Dl. Chivari a fost nu de puţine ori şi cărăuşul cărţilor. Toată acţiunea a durat din luna iulie până în 25 august a.c.

Acţiunea noastră nu a fost uşoară, dar a reuşit deoarece am fost sprijiniţi în primul rând de conducerea ziarului "Crişana", atât prin apelurile publicate cât şi prin donaţia făcută de dl. redactor-şef Daniel Man, care ne-a adus peste 400 de cărţi. În fruntea donatorilor de carte se află, ca şi în luna aprilie, distinsul general, prof. univ. dr. Lazăr Cârjan, care ne-a adus peste 1.000 de cărţi. Donatori la fel de generoşi au mai fost dl. doctor Domuţa Horea, care a depăşit şi domnia-sa 1.000 de cărţi. Mulţumim de asemenea d-lor mr. Vaipan Adrian-Dorel din Beiuş, dr. Mocanu Ioan, medic primar pensionar, fost director al Spitalului orăşenesc Carei - şi domniile lor au depăşit 1.000 de cărţi.

Se cuvine să nominalizăm doamnele şi domnii prof. univ. dr. Vasile Bara, prov. univ. dr. Vasile Anton, prof. univ. dr. Mihai Drecin, prof. Crăciun Scumpa, prof. Creţu Teodor, economist Ioan Chivari, prof. Teodor David, ing. Şerfezi Traian, col. Gherghel Ioan, ing. Ene Cristian, ing. Sim Adrian, ing. Pitic Vasile, de asemenea Negrean Octavian, Urdea Olimpia, Lelea Elena şi Lelea Gavril, Peţan Elena, Dongelo Zoiţa, Crainic Petru, Sărac Pavel, Papan Georgeta, fam. Bechiu, d-na doctor radiolog Munteanu, persoanele menţionate au donat de la o sută de cărţi în sus, iar dintre ceilalţi donatori, nimeni nu a donat mai puţin de 20 de cărţi.  Printre donatorii de cărţi ne-au făcut cinstea de a fi şi familii de maghiari, cărora le mulţumim. Avem însă şi regretul că printre donatori au fost mai puţini tineri. Oare de ce?

Donatorii, membrii fondatori

Mulţumim tuturor celor care ne-au adus cărţi, indiferent de numărul acestora, preţuim înaltele sentimente ale românilor care ne-au adus cărţi, unii cu lacrimi în ochi de bucurie pentru că pot ajuta fraţii lor din Republica Moldova. Pentru ca aceste cărţi să ajungă la Chişinău, am lucrat o lună şi jumătate pentru întocmirea de documente necesare la vamă pentru exportul de carte.  Nu am fi putut întocmi aceste documente fără sprijinul dat de d-na prof. Doina Bunea, preşedintă a organizaţiei pensionarilor PSD din municipiul Oradea, care ne-a trimis în mod constant, zilnic, pensionari membri şi simpatizanţi PSD care ne-au fost de mare folos: ing. Braghină Virgil, prof. Mavrichi Teodora, Jeflea Avram, Nenciu Constantin, Dobrin Georgeta, Mihalache Cornelia, Vulturar Victoria, Brandabur Carolina, Tişe Marioara, Roşoga Nicolae, Bere Ioan, Tonţ Maria, Sălăjan Nicu şi alţii. Ne-au mai ajutat prof. Laura Jenei David de la Şcoala Gimnazială "Oltea Doamna", precum şi doamna Săteanu Mioara.  Toţi donatorii de carte au fost înregistraţi în cartea de onoare a "Vetrei Româneşti" - filiala Bihor, ca membri fondatori ai înfiinţării unei Biblioteci cu carte românească în oraşul din suburbiile Chişinăului, Cricova - peste 9.000 de cărţi, oraşul cu peste 20.000 de locuitori în mare majoritate români devenind nu numai oraşul vinului, ci şi oraşul cărţilor.  La donarea de cărţi a contribuit şi Biblioteca Universităţii Oradea, precum şi Biblioteca Judeţeană "Gheorghe Şincai", mulţumim acestor instituţii pentru înţelegerea de care au dat dovadă. "Vatra Românescă" - filiala Bihor aduce mulţumiri d-lui prefect Claudiu Pop care ne-a sprijinit în permanenţă, d-lui primar, prof. Ilie Bolojan şi viceprimar Ovidiu Mureşan, care ne-au finanţat transportul cărţilor, fără ajutorul dânşilor cărţile noastre nu puteau ajunge la Chişinău.

Bucuria a fost imensă la sosirea cărţilor în suburbiile Chişinăului, în oraşul vinului Cricova, care a devenit acum oraşul cărţilor româneşti. În 31 iulie, de Ziua Limbii Române, a fost sărbătorit evenimentul, cu participarea vicepreşedintelui regiunii Chişinău, a directorului bibliotecii din Chişinău, prof. Mariana Hârjevschi, coordonatorul acţiunii în Republica Moldova, a primarului oraşului, ing. Guţan Valentin. Neputând participa la festivităţi din motive obiective, am trimis un mesaj către fraţii mei din oraşul Cricova, mesaj prezentat publicului de către prietenul nostru, acad. Nicolae Dabija, care cu această ocazie a propus conducerii oraşului ca biblioteca să se numească "Vatra Românească" Bihor. Mesajul a fost înregistrat ca document oficial la Biblioteca oraşului şi la  Primăria oraşului Cricova, drept mulţumire. Oficialităţile oraşului ne-au adresat invitaţia permanentă de a vizita oraşul Chişinău, suburbia sa Cricova.

Aşadar, avem satisfacţia că noi, cei din judeţul Bihor, am produs o imensă bucurie românilor din oraşul Cricova, primarul oraşului ne-a transmis un mesaj de mulţumire pentru că am dus cartea românească în oraşul lui, carte care poate sădi sentimente mari de iubire de ţară, frumosul care vine de la Dumnezeu, frumosul românesc va creşte, având carte românească, tinerii vor avea acces la cultură. Cartea se va arăta tuturor, cu singura condiţie ca ea să fie deschisă, citită, este drumul luminos ce poate duce la păstrarea identităţii naţionale.

Sărbătorirea Limbii Române

Folosul cărţii este colosal, te îmbie să fii generos, te poate face să trăieşti altă viaţă, să fii mai bun, mai român, mai iubitor de oameni, dar mai ales iubitor de fraţi. Frumosul se arată tuturor românilor, indiferent unde vremelnic se află, nu ascunde adevărul, deschizând cartea deschidem ochii către frumos, către cultura universală.  Iată deci din Podul de flori am făurit podul de cărţi, glasul iubirii pentru Basarabia a intrat în piepturile noastre, dorul nostru de dor, dorul de Basarabia, trimiterea de cărţi îi invită şi învaţă pe fraţii noştri să vină acasă pe vecie, cu Basarabia cu tot, să înlăturăm pentru totdeauna graniţele nedrepte. Mesajul nostru străbătut de glasul iubirii pentru Basarabia a răsunat la Cricova, înaltele sentimente exprimate de oficialităţi ne-au legat sufleteşte de fraţii noştri din Republica Moldova, am înţeles şi auzit "plânsul neamului", dorul nostru de frumoasa Basarabie, de fraţii din Basarabia. Dar voi fi mulţumit când toată ţara, toate judeţele ţării vor participa la sărbătorirea limbii române în Republica Moldova. Treptele speranţei vor putea atunci să devină realitate, glasul iubirii noastre pentru Basarabia să răsune, iar bucuroşi, fericiţi vom fi când Basarabia va veni pe vecie acasă.

Haideţi cu toţii să adunăm Ţara cea Mare la un loc, ţara noastră, sfânta noastră România.

Prof. Teodor DAVID