Una dintre cele mai longevive manifestări etno-folclorice din Bihor, Târgul de la Vama Sării a ajuns în acest an la ediţia a 45-a. Târgul este organizat an de an la sfârşitul primei săptămâni din luna iunie, pentru a evoca o îndeletnicire străveche: comerţul cu sare din inima Transilvaniei şi punctul de vamă către Paşalâcul otoman de la Oradea.

Conform obiceiului, sărbătoarea populară începe cu „repunerea în scenă" a sosirii plutelor cu sare pe Crişul Repede, refăcut simbolic de doi tineri îmbrăcaţi în costume populare, care transportau pe apele râului sare din ocnele transilvane. „Aici era zona de graniţă dintre principatul autonom Transilvania şi paşalâcul otoman de la Oradea. Aici se vămuia şi datorită acestui fapt Vadul Crişului a fost declarat oraş liber, adică nu mai trebuia să plătească grofului dările", a spus primarul Florin Dorel Cosma, prezent la eveniment. Denumirea sărbătorii este atestată de documente din evul mediu potrivit cărora la Vadu Crişului, pe râul Crişul Repede, exista un punct vamal permanent între Regiunea liberă Transilvania şi Paşalâcul otoman de la Oradea, în care se vămuia sarea adusă în căruţe sau cu plute de negustorii de sare tocmai din ocnele din centrul Transilvaniei. Mărturie legată de această activitate este turnul aflat pe o stâncă verticală, construit la opt metri înălţime faţă de sol. Săpat în stâncă, cu ferestre de observaţie, turnul datează din jurul anului 1200 şi era destinat supravegherii traficului pe Criş şi drumului de pe malul stâng al râului. La baza lui mai există şi azi fiarele de care se agăţau plutele pentru oprire şi vămuire. În timp, aici s-au adunat şi alţi negustori pentru a-şi comercializa produsele, în principal, alimentare sau obiecte casnice ori gospodăreşti făcute din lemn dând naştere renumitului târg de la Vama Sării.