După întâlnirea corurilor din cele două localităţi în cadrul proiectului transfrontalier „Interconectarea tradiţiilor de pe Valea Crişului Repede”, în perioada 22-25 aprilie 2019, la Vadu Crilului, s-a desfăşurat o tabără de dansuri populare, cu participarea formaţiilor de dansuri populare din Vadu Crişului şi Körösszegapáti.

 

Programul Interreg V-A România-Ungaria va fi implementat în perioada de programare 2014-2020, continuând finanțarea cooperării transfrontaliere în zona de graniță româno-ungară, prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regională, cu sprijinul Uniunii Europene și al guvernelor celor două state. În cadrul sesiunii a doua de depuneri pe Axa prioritară 6: Promovarea cooperării transfrontaliere între instituţii şi cetăţeni,  comuna Vadu Crişului, împreună cu comuna înfraţită Körösszegapati din Ungaria, a depus proiectul „Connecting the traditions of the Crisul Repede Valley-Interconectarea tradiţiilor de pe Valea Crişului Repede”. În cadrul proiectului, în perioada 22-25 aprilie 2019, la Vadu Crişului s-a desfăşurat o tabără de dansuri populare, cu participarea formaţiilor de dansuri populare din Vadu Crişului şi Körösszegapáti. În cadrul taberei de dans, coregraful Ansamblului folcloric Moșuț, Daniel Titi Sandro, a predat pași de dans, dansuri propriu-zise și elemente de dans popular grupului de tineri, 11 la număr, din Ungaria, împreună cu dansatorii membri ai Ansamblului folcloric Moșuț, care cuprinde 36 de copii cu vârste cuprinse între 6 și 13 ani.

Copiii au învățat dansuri de pe Valea Crișului Repede, subzonă a Regiunii istorice Crișana, grupate într-un ciclu de dansuri numite: luncanul, sălăjeanul și mânânțălul.

S-au abordat apoi și alte zone folclorice românești şi s-a făcut cunostință cu dansul păstoresc din Mărginimea Sibiului, numit jiană. „Apoi am trecut dincolo de Carpați, în Prahova, învățând Hora Lelea și Jianul”, mărturiseşte coreograful.

Unul dintre cele mai cunoscute dansuri românești este Ciuleandra, dans care a fost primit cu mult entuziasm de copii, atât pentru ritmica deosebit de antrenantă, începând de la un tempo foarte rar și ajungându-se la un tempo foarte rapid, cât și pentru muzica deosebit de frumoasă, condimentată cu strigături.

A fost un prilej deosebit pentru toți copiii de a avea contact cu o frântură din marele repertoriu muzical coregrafic al folclorului tradițional românesc, unul din lucrurile cele mai de preț ce le-am moștenit de la străbunii noștri și care trebuie păstrate și conservate, astfel încât următoarele generații să cunoască tradițiile poporului român. Desigur, pe lângă repetiţii, din programul taberei nu au lipsit elemente ca raftingul pe Crişul Repede, vizitarea Peşterii de la Vadu Crişului şi serile culturale.