Vânătoarea ciocârliei de câmp ridică o întrebare importantă pentru societatea românească: ne dorim să facem profit pe seama unei specii care este simbol național, aflate în declin „exportând” dreptul de vânătoare unor vânători străini?

România este una dintre puținele țări europene în care vânătoarea ciocârliei de câmp (Alauda arvensis) – specie protejată prin legislația națională – este permisă.

Deși nu avem tradiție pentru vânarea sau consumul acestei specii, recoltarea ei nu este necesară și nu contribuie în mod semnificativ la bugetul de stat, anual Ministerul de resort aprobă împușcarea unui număr de exemplare.

În 2018-2019, un procent de 50% din totalul exemplarelor de ciocârlie capturate la nivel național a revenit vânătorilor străini, iar în 2017-2018 acest procent s-a ridicat la 58%, conform datelor oficiale.

Populațiile de ciocârlie - specie emblematică pentru cultura românească - sunt în scădere în toată Europa. Astfel, date oficiale arată că în ultimii 36 de ani populația europeană de ciocârlie de câmp a scăzut cu mai bine de jumătate, cauza principală fiind reducerea suprafețelor favorabile lor prin intensivizarea agriculturii. Vânătoarea poate accelera acest declin.

Din punct de vedere al conservării naturii această situație ridică o serie de probleme și riscuri. Cele mai importante sunt: riscul braconajului accidental sau intenționat al unor specii strict protejate și riscul agravării declinului acestei specii atât la nivel național cât și european.

Zonele în care se vânează numărul cel mai mare de exemplare, sunt și zonele în care trăiesc alte două specii strict protejate – ciocârlia de stol și ciocârlia de Bărăgan, alături de ciocârlan și fâsa de câmp – specii pentru care vânătoare este INTERZISĂ! Identificarea vizuală a acestora este foarte dificilă sau imposibilă de la distanță, fără instrumente optice și experiență, din cauza coloritului și dimensiunii lor. Astfel, crește riscul braconajului accidental pentru toate aceste specii. Cazurile de braconaj și transport ilegal de păsări de mici dimensiuni descoperite de autorități în ultimii ani demonstrează validitatea acestui risc.

În momentul de față nu există o metodologie de stabilire a cotelor de vânătoare pentru speciile de păsări migratoare, inclusiv ciocârlia, aceste cote fiind acordate doar în baza solicitărilor fondurilor de vânătoare, fără nici o bază științifică. Vânătoarea are loc în perioada 15 septembrie și 31 octombrie, când teritoriul țării este traversat de populațiile de ciocârlie din alte țări, aflate în migrație. Astfel, sunt imposibil de stabilit măsura și modul în care vânătoarea influențează numărul ciocârliilor de la nivel național și european sau conservarea altor specii strict protejate.

Administratorii fondurilor cinegetice nu au cheltuieli de management legate de această specie, așa cum este cazul, de exemplu, cu speciile de cervide sau carnivore mari. Specia nu produce pagube, și nu este hrănită artificial, iar recoltarea ei aduce venituri unui număr redus de gestionari de fonduri de vânătoare, neavând o contribuție semnificativă la bugetul de stat.

Membrii Federației Coaliția Natura 2000 consideră imorală și nejustificată continuarea vânătorii acestei specii emblematice.

„Susținem pozițiile oficiale ale Societății Ornitologice Române și Asociației “Grupul Milvus” – organizații membre specializate în conservarea păsărilor. Credem în importanța folosirii metodelor și datelor științifice în calcularea cotelor de vânătoare. Considerăm absolut necesară respectarea principiilor precauției și al prevenției în deciziile privind vânarea păsărilor – principii asumate de Statul Român în Strategia Națională și Planul de Acțiune Pentru Conservarea Biodiversității 2010 — 2020”, transmit membrii Federației Coaliția Natura 2000.

Având în vedere aceste aspecte, aceștia consideră oportune și necesare următoarele: modificarea valorii cotei de recoltă pentru ciocârlia de câmp la zero, pentru anul 2019; scoaterea acestei specii protejate de pe lista speciilor de interes cinegetic; deschiderea unei dezbateri tehnice între instituțiile statului, reprezentanții societății civile și alți factori interesați privind lista speciilor de păsări de interes cinegetic, metodologiile de aprobare a cotelor de vânătoare pentru acestea și armonizarea intereselor vânătorești cu cele de conservare.

Mii de ciocârlii împuşcate în Bihor

Centrul pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă (CAPDD) Bihor, Fundaţia pentru Cultură şi Educaţie Ecologistă ECOTOP Oradea și Asociaţia Pescarilor Sportivi Aqua Crisius se alătură demersurilor Federaţiei Coaliţia Natura 2000 România cu privire la protecţia ciocârliei de câmp (Alauda arvensis). Faţă de argumentele puse în discuţie de Societatea Ornitologică Română, Asociaţia Grupul „Milvus” şi Federaţia Coaliţia Natura 2000, specialiştii locali atrag atenţia asupra faptului că Ordinul ministrului Apelor Pădurilor şi Mediului nr. 673/2019 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru unele specii de faună de interes cinegetic, la care vânătoarea este permisă, pentru perioada 15 mai 2019 – 14 mai 2020, în Bihor este aprobată o cotă de recoltă de 4.098 ciocârlii de câmp. Cele mai multe exemplare vor fi ucise în câmpia Salontei, fiind aprobate câte 630 de exemplare pentru ficare din fondurile cinegetice: 26 Păuşa administrat de AV Prohunting Salonta, respectiv fondul cinegetic 34 Salonta administrat de AV Fazanul de Aur, la care se adaugă și 126 ciocârlii admise la vânătoare pe fondul cinegetic 29 Cefa administrat de AJVPS Bihor.

Alte fonduri cinegetice din județ, care au aprobate cote de recolată de peste 150 de ciocârlii de câmp sunt: 32 Ciumeghiu, 33 Arpăşel, 39 Cighid, toate administrate de AV Crișana Hunting, fiecare din ele având cotă de recoltă de 189 ciocârlii, AVPS Pădurea Verde Sântelec are o cotă de 173 ciocârlii pe fondul cinegetic 24 Alparea, iar AVP Tinca va împușca 158 de ciocârlii pe fondul cinegetic 38 Lunca.

Specialiştii CAPDD Bihor remarcă faptul că, deşi judeţul nu este una din zonele foarte favorabile speciei, el se numără printre acele unităţi administrativ teritoriale în care au fost aprobate cote de recoltă de peste 4.000 de exemplare. În zonele ce reprezintă un habitat favorabil pentru ciocârlii; Olt, Brăila, Călăraşi, cotele depăşesc 50.000 de exemplare.

„Ciocârlia nu este o specie dăunătoare. Deci, nu ar trebui vânată, nefiind necesară combaterea ei. Aceste păsări sunt vânate în special pentru limba lor, considerată a fi o delicatesă în unele ţări. De aceea ciocârlia este vânată cel mai frecvent de vânători străini. Se poate spune chiar că administratorii fondurilor cinegetice fac un comerţ imoral cu o specie care nici măcar nu aparţine fodurilor lor, ciocârliile fiind păsări în migraţie, care tranzitează România, ţara unde sunt vânate”, explică Paul Iacobaş, preşedintele CAPDD Bihor.

Specia este una greu de vânat, de aceea adeseori sunt folosite mijloace ilegale pentru uciderea ciocârliilor, chemători electronice şi dispozitive cu oglinzi. Mai mult, în momentul vânătorii este aproape imposibil ca vânătorul să facă distincţia între ciocârlia de câmp şi alte specii ca: ciocârlia de stol, ciocârlia de Bărăgan, ciocârlanul sau fâsa de câmp. De aceea, an de an, vânătorii comit un adevărat măcel, braconând de fapt tot ce le cade în cătarea puştii. Asta sub aparenta legalitate dată de autorizaţia de vânătoare.