Noul guvern, aşa-zis tehnocrat, se opune majorării salariului minim pe economie, sub pretextul că această majorare ar avea un impact negativ asupra sectorului privat care, chipurile, nu ar putea suporta "povara" de 200 de lei, ce ar urma să se adauge la actualul salariu minim pe economie, de 1050 lei/lună.

Este posibil ca, la început, această majorare să ridice unele probleme micilor întreprinzători, dar pe termen mediu şi lung impactul nu poate fi decât pozitiv, atât pentru privaţi, cât şi pentru stat. Aceşti "tehnocraţi", cu o gândire îngustă şi fără viziune, nu întrevăd se pare şi consecinţele pozitive ale acestei creşteri preconizate de guvernul anterior, creştere care se va reflecta în sporirea veniturilor salariaţilor, venituri care, în mod cert, vor antrena o creştere a consumului, singurul "motor" al creşterii volumului producţiei de bunuri şi servicii, cu impact pozitiv asupra veniturilor bugetare din impozite şi taxe, ca urmare a creşterii bazei impozabile, în speţă salariul. Nu este greu de înţeles că venituri mari la populaţie înseamnă venituri mai mari şi la bugetul statului şi, implicit, la bugetele sectoriale (sănătate, şomaj, pensii, etc.). "Îngrijorat" peste măsură de soarta sectorului privat, guvernul tehnocrat nu se arată la fel de îngrijorat de majorarea de patru-cinci ori a salariilor unor sus-puşi din această vară şi nici de pensiile speciale pe care şi le acordară, fără ruşine, "bravii noştri parlamentari", cei mai mari "truditori" ai ţării. Pentru favorurile acestora nu este pus în pericol deficitul bugetar impus şi asumat fără cârtire, în timp ce ţări, mult mai dezvoltate decât România, lucrează cu un deficit bugetar mult mai mare (4-5 % din PIB).

De ce parlamentarii nu au elaborat o lege prin care vechimea în Parlament să fie considerată vechime în muncă, vechime care să stea la baza stabilirii pensiilor acestora, ca la omul de rând?! N-au făcut-o pentru că ei se consideră deasupra celor care i-au ales, adică mai cu "moţ". Ei trăiesc într-o lume ireală, creată doar pentru siguranţa lor, fără să simtă sentimentul de frustare pe care îl trăiesc cei nevoiaşi. Minciuna este arma cu care ei izbutesc în viaţă. Prefăcuţi, lipsiţi de scrupule şi mincinoşi, fac înţelegeri cu nemernicii, cu escrocii. Aceştia se înţeleg mereu între ei şi găsesc mereu mijloace de a-şi satisface interesele. Ei nu-şi consumă energia cu interesele altora. Pentru aceştia există doar problemele lor, alţii nu pot avea probleme. Îşi imaginează că fără ei Pământul nu se mai roteşte în jurul axei sale şi a Soarelui şi că întreaga civilizaţie rămâne blocată. Vor ajunge vreodată să sufere şi ei ca năpăstuiţii soartei? Mă îndoiesc, deoarece aceşti "oameni" au conturi foarte mari în băncile din toată lumea. Sectorul privat trebuie să ţină seama că randamentul în muncă este dat, printre altele şi de capacitatea fizică şi intelectuală a forţei de muncă şi de faptul că aceasta se poate diminua dacă nu i se asigură mijloacele de subzistenţă necesare şi normale, ori salariul minim pe economie actual, de 1050 lei/lună, este departe de a satisface această cerinţă elementară a omului. Nu poate da randament un om căruia îi chiorăie maţele şi care se gândeşte (în timp ce munceşte) ce va pune, mâine, pe masa copiilor, cu ce o să-i îmbrace, cu ce o să le cumpere cele necesare pentru şcoală. Puneţi-vă în situaţia unui angajat care trebuie să-şi întreţină familia din 800-900 lei venit net/lună. Aţi putea trăi cât de cât decent cu un asemenea venit? Imposibil, căci prea aţi trăit în huzur.

Sectorul privat nu trebuie să se îngrijoreze pentru această insignifiantă (neînsemnată) creştere a salariului minim pe economie, ci să-şi îndrepte preocupările spre măsurile ce vor trebui întreprinse pentru a creşte şi diversifica producţia de bunuri de consum, ceea ce, în mod sigur, pe termen lung va determina o creştere corespunzătoare a veniturilor, astfel că vor putea acoperi, fără probleme, creşterea de salarii preconizată de guvernul anterior. Celor ce se opun (nejustificat) creşterii salariului minim pe economie le sugerăm să "nu se scumpească la tărâţe", căci vor pierde mai mult în viitor. Fiţi oameni, nu vă bateţi joc de cei pe a căror spinare trăiţi, infectându-i şi ucigându-i încet, în fiecare clipă. Nu mai încercaţi să le adormiţi conştiinţa cu promisiuni şi vorbe goale, căci a sosit vremea ca oamenii să-şi strige durerea ca s-o audă toată lumea şi pentru a da de înţeles conducătorilor că nu mai sunt dispuşi să accepte "putregaiul şi tumoarea" pe spatele lor şi nici această lume brutală, plină de minciuni, de suferinţe, de ură, de răzbunare şi de speranţe neîmplinite.

P.S.: Un salariu minim decent şi modest, ar trebui să fie de cel puţin 2.000 lei/lună, stimată doamnă de la Finanţe!